De la inceputul lui august se va da startul pentru reforma pensiilor. Schimbarile ce urmeaza a fi implementate ii vizeaza, intr-un fel sau altul, pe toti angajatii cu o virsta mai mica de 52 de ani. Sistemul de pensii actual, ce presupune plata unei cote din salariul brut atit de catre angajator, cit si de catre angajat, va fi transformat in unul cu trei piloni: unul de stat, ca si pina in prezent, unul obligatoriu dar administrat de fonduri private, si unul facultativ, care va oferi pensii suplimentare. O persoana care va platit catre toate cele trei sisteme va avea in momentul iesirii la pensie un venit intregit din trei directii. Daca sistemul actual este destul de cunoscut de catre angajati, celelalte doua prezinta destule necunoscute pentru persoanele carora li se adreseaza. „Ziarul de Iasi" a consultat mai multe firme de asigurari care au depus documentatia necesara pentru a primi autorizatie de a administra fonduri private de pensii si va prezinta in continuare detalii interesante despre modificarile ce se vor face simtite de la mijlocul verii.

Contributia va fi platita din taxele actuale

Dupa cum asteapta chiar si sefii firmelor de asigurari, impactul cel mai mare il va avea asa numitul „pilon II", care ii vizeaza pe angajatii de pina in 35 de ani. De la inceputul lui august, acestia vor fi obligati sa opteze pentru un fond privat de pensii. Termenul limita pentru exprimarea optiunii este sfirsitul lui noiembrie, dupa aceasta data ei fiind incrisi pe lista unor fonduri dupa un algoritm ce are la baza cota de piata. Si angajatii de pina in 45 de ani pot opta pentru intrarea in sistem, dar in cazul lor nu este vorba despre o masura obligatorie, ca in primul caz. Intrarea in sistem nu presupune nici un efort financiar in plus, nici pentru persoanele de sub 35 de ani, nici pentru cele care au pina in 45 de ani.
Potrivit legislatiei in vigoare, angajatorii vor fi obligati sa vireze o cota de 2% din totalul contributiilor la fondul de asigurari sociale ale angajatului, cit se achita in prezent, catre un fond de pensii administrat privat la care s-a inscris acel angajat. Contributia va creste treptat pina la 6%. Deocamdata nu a fost reglementat clar modul in care vor fi virate contributiile in contul fondurilor de pensii. Cert este ca sumele vor ajunge la citeva banci depozitare autorizate de stat unde fondurile de pensii au deschise conturi. „Contributia la fondul de pensii se constituie si se vireaza in aceleasi conditii cu cele stabilite pentru contributia de asigurari sociale", a precizat Cristian Ghibu, directorul Aviva Iasi. Toate contributiile pentru fondul de asigurari sociale s-au realizat pina in prezent prin intermediul Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ) si al Casei Judetene de Pensii. „Nu am primit inca nici un anunt oficial in legatura cu o eventuala modificare in modaliatea de colectare a sumelor pentru asigurarile sociale", ne-a spus Maria Taran, purtator de cuvint al DGFPJ Iasi. Oricine isi alege un fond de pensii trebuie sa fie insa decis, pentru ca, daca hotaraste sa se transfere la o alta companie, va plati o taxa de transfer.  „Brokerii evita, prin impunerea unor comisioane, transferul clientilor de la un fond la altul", a specificat Corneliu Miron, inspector coordonator pensii la Allianz Tiriac.

Cum va fi impartita piata

Daca prin contributia la Casa de Pensii se asigura o pensie medie de circa 35% din salariu, este de asteptat ca in cazul celor care intra si in sistemul privat procentul sa creasca la 45%. „Angajatul are de cistigat prin aceasta legislatie. Companiile vor investi aceste sume in diverse proportii in obligatiuni, actiuni si active, iar pensia va creste datorita acestor operatiuni de piata", a mentionat Corneliu Miron. Diferenta dintre sistemul de stat si cel privat consta in principal in felul in care sint folosite sumele acumulate. „Exista mai multe deosebiri intre cele doua forme de acumulare pentru pensiiile obligatorii. In fondul privat banii contribuabilului se capitalizeaza, iar la fondul de stat nu se capitalizeaza. Mai exact, cu fondurile colectate de la stat se platesc actualii pensionari, in timp ce in sitemul privat, prin capitalizare, se genereaza si dobinzi. In fondul privat contul este propietatea personala a contribuabilului si, in caz de deces inaintea virstei de pensionare, contul revine mostenitorilor legali", a explicat Ghibu. Companiile ING, Aviva, Allianz Tiriac, BCR, Omniasig si Interamerican au depus deja cererea de autorizare pentru a vinde pachete pentru pensiile obligatorii la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Pina in prezent, CSSPP a autorizat fondurile ING, Aviva, Allianz Tiriac, BCR si Omniasig. Pe linga aceste companii, alte patru si-au exprimat intentia de a intra pe piata: Generali, Aig Life, BT Aegon si OTP. Bancile autorizate pina in prezent pentru depunerea contributiilor de pensii sint BRD si BCR. Potrivit reglementarilor in vigoare, nici bancile, nici societatile de brokeraj si nici brokerii de asigurari nu ar putea vinde pensii obligatorii in mod direct, iar pentru a putea intra in acest business sint nevoite sa isi creeze o noua societate, care sa aiba ca obiect unic de activitate intermedierea de pensii obligatorii si un capital social de minim 25.000 de lei.

Vor fi angajati 2.500-3.500 de agenti

Rolul principal in convingerea clientilor de a alege un fond de pensii sau altul ii va reveni „armatei" de agenti pe care companiile de asigurari o vor pune in miscare. „Cea mai mare parte a vinzarilor va veni de la agenti", mentioneaza Radu Vasilescu, director de pensii  la ING Asigurari de Viata. Dupa cum sustin reprezentantii companiei, o mare parte din forta de vinzare provine chiar din compania de asigurari, completata de cea din reteaua de francize a firmelor. „Noi vrem sa angajam in total 200-300 de agenti, si deja avem 100 inregistrati. Acestia vor putea ramine in cadrul companiei si dupa finalizarea campaniei pentru pensiile obligatorii, pentru ca vor fi calificati si pentru incheierea de polite pentru pensiile facultative", a declarat Miron. Persoanele care vor sa devina agent de vinzari trebuie sa incheie un contract de mandat cu compania si urmeaza un training de o zi sau doua, dupa un program aprobat anterior de CSSPP. Dupa absolvirea acestui curs, are loc o testare a cunostintelor dobindite si este eliberata o diploma. Mai apoi, dosarul este depus de catre companie la CSSPP pentru autorizarea ca agent de marketing pentru pensii private, care trebuie in acelasi timp sa se constituie in persoana fizica autorizata. „Cei care se vor mobiliza si vor da atentia cuvenita acestei activitati pot cistiga usor citeva mii de euro in cele patru luni pina la inchiderea listelor", specifica Vasilescu. Veniturile provin din comisioanele platite de companii pentru fiecare contract de pensii semnat si validat de CSSPP. „In prezent, in Iasi am incheiat contracte cu 504 agenti, din care 333 au fost deja autorizati pentru vinzarea de pensii private, pilonul II", a exemplificat Raluca Marcu, consilier marketing al ING. La nivel national, dupa cum apreciaza Vasilescu, „vorbim de circa 100.000-150.000 de oameni". Printr-un calcul aproximativ, rezulta ca in judetul Iasi potrivit estimarilor companiilor de asigurari vor fi angajati 2.500-3.500 de agenti. Comisionul platit agentilor ar putea fi in piata intre 10 si 20 de euro pe contract.

Contributiile la pensiile facultative sint deductibile

Reforma pensiilor a vizat si organizarea unui sistem facultativ. Aici pot intra toate persoanele care au mai putin de 52 de ani. Citeva firme, printre care se numara Aviva, Allianz-Tiriac si ING, au intrat in hora. Contributia minima este fixata la circa 45-60 lei si poate merge pina la 15% din salariul brut. „Contributia la pilonul III se poate efectua ori de catre angajat, ori de catre angajat impreuna cu angajatorul, ori numai de catre angajator", a explicat managerul  Aviva Asigurari de Viata. Un calcul teoretic oferit de reprezentantii companiei ING arata ca, pentru o pensie de 243 RON, un barbat de 35 de ani trebuie sa contribuie cu 100 RON pe luna. Daca acesta contribuie cu 55 lei pe luna, va avea o pensie de 132 lei. Reprezentantii ING sustin ca contributia minima lunara pe care o accepta pentru pensiile facultative este de 45 lei. „Tranzactiile permise sint modificarea nivelului contributiilor si suspendarea contributiilor. Este permis si transferul contului individual de la un fond la altul, pentru care se va aplica o taxa de penalitate in primii doi ani de la semnarea contractului cu administratorul fondului", a sustinut Raluca Marcu, ofiter de marketing al ING. Contributiile pentru pensiile private, atit cele ale angajatului cit si cele ale angajatorului, sint deductibile fiscal in limita sumei de 200 de euro pe an. Contributia la fondurile facultative se achita pina la virsta de 60 de ani.

„Un fond de pensii nu poate fi declarat in faliment"

Dupa cum sustin analistii, primele fonduri autorizate au un profil de risc moderat, iar fondurile viitorilor clienti vor fi investite in proportie de 25% la Bursa de Valori Bucuresti, iar 75% in obligatiuni si instrumente ale pietei financiare. Potrivit legislatiei in vigoare, statul, prin Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), va garanta contributiile la fondurile de pensii private, dar nu si diferentele cauzate de cresterea inflatiei. „Un fond de pensii facultative nu poate fi declarat in stare de faliment. Dar, pentru o mai mare siguranta a investitiei, o persoana poate alege doua companii diferite pentru pensiile private obligatorii si pentru cele facultative", a precizat Isabela Grigorovschi, responsabil de relatiile cu publicul al Casei Judetene de Pensii Iasi. Potrivit legislatiei in vigoare, administratorul unui fond de pensii poate investi banii clientilor in instrumente ale pietei monetare, inclusiv conturi si depozite in lei la o banca romana sau la o sucursala a unei institutii de credit straine autorizata sa functioneze pe teritoriul Romaniei, fara sa depaseasca un procent mai mare de 20% din valoarea totala a activelor fondului. Acesta ii mai poate investi in titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice din Romania, in procent de pina la 70% din valoarea totala a activelor fondului, in obligatiuni si alte valori mobiliare, in procent de pina la 30% din valoarea totala a activelor fondului, valori mobiliare tranzactionate pe piete reglementate si supravegheate. De asemenea, compania de asigurari mai poate investi in titluri de stat si alte valori mobiliare emise de state terte, in procent de pina la 15% din valoarea totala a activelor fondului, obligatiuni si alte valori mobiliare tranzactionate pe piete reglementate si supravegheate,  in procent de pina la 10% din valoarea totala a activelor fondului, obligatiuni si alte valori mobiliare.