Bye, bye, Iasi!

Dumitru Oprea s-a plictisit de Senat, anuntindu-si la inceputul saptaminii intentia de a candida din nou la Parlamentul European. Ce l-a apucat? De unde revelatia? Se contureaza trei raspunsuri. Unii dau vina pe secretarul executiv al PDL, Vasile Blaga, cel care i-ar fi garantat sprijinul pentru un loc eligibil pe lista nationala, ghidindu-se dupa zicala "duca-se-nvirtindu-se". Altii il considera pe Oprea un tip ahtiat dupa bani, neimpacat cu ideea unei remuneratii lunare de doar cinci mii de lei. Cum, potrivit presei occidentale, un europarlamentar cistiga peste un milion de euro in cinci ani de mandat, ipoteza nu poate fi ignorata. Nu in ultimul rind, este adusa in discutie si vanitatea recunoscuta a profesorului. Se stie ca Dumitru Oprea a fost la un pas de a conduce Comisia de Finante Banci a Senatului, sfirsind insa ca simplu secretar al Comisiei de Abuzuri si Petitii. Fost rector al "celei mai bune universitati din tara", Oprea s-a trezit "contopist" in Parlament, obligat sa citeasca si sa inregistreze bizareriile romanilor.

Daca privim retrospectiv cariera politica a senatorului, ultima explicatie pare cea mai pertinenta. A plecat din PNL pe usa din dos, simtindu-se umilit ca profesor universitar de ascensiunea politica a "bisnitarului" Fenechiu. A scrisnit din dinti in 2007, obligat fiind, prin fuziunea PD-PLD, sa devina vioara a doua in organizatia portocalie. A pierdut de unul singur alegerile pentru Primaria Iasi, prin iesiri publice agresive, cauzate de acelasi narcisism. A stirnit un razboi intern in PDL Iasi, suparat ca "invinsii" nu-i recunosc meritele. A doua zi a pupat obrazul pe care l-a scuipat, intr-un gest pe care-l considera, probabil, plin de noblete. Astazi, fostul rector a ajuns la concluzia ca e prea bun pentru Parlamentul de la Bucuresti. Nascut cu o vocatie europeana, Oprea se simte frustrat intre hotarele strimte ale Colegiului 5, Tatarasi – Zona Industriala. Menirea sa, crede mai nou senatorul, rezida in apararea interesului european. Promisiunile facute iesenilor in noiembrie mai au de asteptat.

Pe fond, Dumitru Oprea are un destin politic trist. In preajma alegerilor locale din 2008, se bucura de imaginea cea mai proaspata printre alesii "dulcelui tirg". Asteptarile erau ridicate, indreptatite insa de calitati care ii recomandau ascensiunea in politica mare. Un CV excelent, o viziune demonstrata la conducerea Universitatii "Al.I. Cuza" si un soi de naivitate copilaroasa care stirnea simpatia maselor. Toate pareau ingredientele noului tip de politician "made in Iasi". In mai putin de doi ani, statuia lui Dumitru Oprea s-a darimat, sub greutatea propriului orgoliu. Minat de intentii onorabile – in cazul sau chiar merita sa prezumam buna credinta -, senatorul a cazut mereu victima vanitatii. Un destin politic care te duce cu gindul la tragediile grecesti. Poate ca fostul rector va reveni la Bruxelles. La Iasi, insa, credibilitatea proiectul politic numit "Dumitru Oprea" a primit o lovitura de gratie.