Lectia americana

De aproximativ un an de zile, mediile politice si economice americane folosesc frecvent un nou termen pentru a caracteriza domeniul economic ce are drept suport Internetul – noua economie. Argumentul covirsitor in favoarea acestei noi economii il constituie sumele uriase investite in domeniul tehnologiilor informatice. Increderea investitorilor de peste Atlantic in acest gen de afaceri este atit de mare incit ei sint dispusi sa accepte atit rapoarte de activitate ale unor firme cu pierderi in valoare de sute de milioane de dolari sau chiar mini-crahuri financiare de tipul celui de la sfirsitul saptaminii trecute.
Pentru cei care nici macar nu au gustat din "fructul" Internetului, "noua economie" americana poate parea o joaca de copii. E drept, o joaca in valoare de miliarde de dolari. In rubricile financiare ale ziarelor americane nu se mai vorbeste de firme "clasice", precum Ford, Coca-Cola sau General Electric, ci de firme cu denumiri bizare: Yahoo, AOL, Amazon, eToys, eBay, Red Hat. Multe dintre acestea au valori de piata ce depasesc cu mult bugetul Romaniei, si aceasta in conditiile in care intreaga lor activitatea se desfasoara intr-o cladire cu mult mai mica decit un sediu de banca. De fapt, ce produc aceste firme, de unde provin banii lor?
Internetul a oferit pentru prima data in istorie posibilitatea ca fiecare client sa fie tratat ca o entitate in sine. Fie ca acest client este o firma sau o persoana fizica, el este tratat cu aceeasi seriozitate, oferindu-i-se produse, servicii sau primind oferte de afaceri in functie de profilul sau. Dispar, astfel, orice intermediari, dispare orice apel la sentimentele umane. Singurele reguli care primeaza sint cele ale cererii si ofertei. Internetul este mediul in care economia in stare pura se poate manifesta in voie. Spre exemplu, gigantul american General Electric de ani buni isi face toate achizitiile de materii prime prin licitatii organizate pe site-ul sau propriu. Programele existente pe acest server permit alegerea solutiei optime adaugind instantaneu la o oferta venita dintr-un anume colt al lumii costurile de transport, vama si alte asemenea bariere comerciale. Aplicind o asemenea filosofie, costurile de aprovizionare s-au redus la aproximativ 30% din valoarea initiala. In plus, toate calculele se fac in timpul productiei, adica, la orice extragere de materii prime din depozite, calculatoarele predictioneaza o data anume la care va fi nevoie de un nou transport si emit singure note de comanda catre firma cu oferta cea mai avantajoasa. Ne putem intreba atunci ce rost mai au protestele impotriva globalizarii economice.
Primii care au inteles secretul acestui boom economic din Statele Unite au fost asiaticii. Dupa criza care a bulversat economia din zona, tari precum Coreea de Sud au reusit sa-si refaca intreaga infrastructura financiara investind enorm in domeniul noilor tehnologii. Acum, in Coreea de Sud te poti instala, la fiecare colt de strada, la un Internet Café si poti sa joci linistit la bursa, fara a avea nevoie de brokeri sau alti intermediari. Europenii s-au trezit mult mai tirziu. Au fost nevoiti sa recunoasca faptul ca aceasta super-afacere risca sa le scape printre degete odata cu venirea investitorilor americani pe batrinul continent. Chiar si Romania a intrat in acest joc bizar. Firmele autohtone de software au spart barierele granitelor nationale, lucrind acum cu profit pentru clienti din diverse colturi ale lumii.
Incet, incet, regulile jocului noii economii inventate de americani incep sa se propage in lumea intreaga. Ele presupun asimilarea conceptului de piata la nivel planetar. Internetul nu cunoaste limitarile granitelor unei tari. El este acel mediu care permite capitalului sa circule cu o viteza ametitoare spre locurile in care exista un potential investitional. Tentativele grupului G7 sau ale Organizatiei Mondiale a Comertului de a reglementa schimburile comerciale la nivel global nu sint mofturi inventate in birourile unor functionari guvernamentali, ci mai degraba pasi timizi de adaptare la realitatile noii economii. (Cristian RACU)