Media, gripa si frica

„Fear & Flu/ The New Age of Pandemics" (Frica si Gripa/ Noua epoca a pandemiilor). Asa arata coperta ultimului numar din cunoscutul saptaminal american „Newsweek".  In timp ce OMS, Organizatia Mondiala a Sanatatii, ridica constant nivelul de alerta privind iminenta unei pandemii provocate de asa numita gripa porcina, o controversa a izbucnit in spatiul public la nivel mondial: pericolul este real sau avem de a face mai degraba cu o criza artificiala, umflata mediatic? In acest context, se face imediat trimitere la ceea ce s-a intimplat in 2005, cind avertismente similare emise tot de OMS cu privire la o potentiala pandemie de gripa aviara s-au dovedit ulterior a fi mult supralicitate. Unii oameni de stiinta deja avanseaza ideea ca exista toate sansele ca virusul gripei porcine sa nu fie, in final, mai periculos decit cei ce provoaca o gripa obisnuita de sezon, care lasa oricum in urma peste 500 de mii de victime anual la nivel mondial. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca numarul de decese cauzat pina in prezent de gripa porcina e nesemnificativ in comparatie cu cel provocat de o boala ca malaria, de exemplu, care omoara mii de oameni zilnic.

In materie de pandemii, termen care desemneaza epidemiile cu raspindire globala, referinta absoluta continua sa ramina asa numita gripa spaniola, care se apreciaza ca intre 1918 si 1919 ar fi ucis intre 50 si 100 de milioane de oameni, cu mult mai mult decit numarul de victime provocate mai tirziu de gripa asiatica,  in 1957, sau de gripa de Hong Kong, din 1968. Din punct de vedere tehnic, spun expertii, pentru ca evenimente tragice de tipul celor din 1918 sa se intimple, trebuie sa aiba loc simultan trei conditii: 1. sa apara un nou virus gripal, provenit, de regula, de la animalele sau pasarile cu care omul intra in contact, fata de care avem putini sau deloc anticorpi; 2. virusul sa provoace „imbolnaviri", adica sa aiba efecte nocive asupra omului; 3. sa se transmita usor de la o persoana la alta, prin stranut sau printr-o stringere de mina, de pilda.

De la teorie la practica e, insa, o oarecare distanta. De cele mai multe ori, expertii in materie discuta despre posibilitati, nu despre scenarii sigure si nici macar probabile. Pentru ca evolutiile in cazul acestui gen de epidemii sint greu de anticipat. Putem avea momente de regresiune urmate de recidive virulente. Dar chiar si in cele mai negre anticipari, e foarte putin probabil ca o tragedie la scara celei din 1918 sa mai fie astazi posibila. Pentru ca exista alte mijloace de lupta, autoritatile si institutiile medicale de specialitate sint avertizate si, evident, semnificativ mai bine pregatite sa infrunte astfel de situatii critice ca in urma cu 110 ani, cind, sa nu uitam, lumea abia iesea din primul razboi mondial, chiar daca exista mari discrepante intre capacitatea diferitelor tari de a gestiona pandemiile.

Ceea ce nu a impiedicat deloc o buna parte din mass media sa avanseze scenarii apocaliptice. Metro, un ziar londonez gratuit, titra mare pe prima pagina, in urma cu o saptamina, ca gripa porcina ar putea provoca peste 120 de milioane de decese pe plan mondial, intre care 100 de mii numai in Londra. Pentru jurnalismul de tip tabloid, subiectul gripa porcina s-a dovedit a fi imediat o adevarata mana cereasca, invadind canalele de stiri TV, paginile ziarelor si paginile de Internet, avansind cifre si previziuni dintre cele mai sumbre. Nimic surprinzator; viziunile apocaliptice sint foarte populare in mass media, chiar daca baza stiintifica pe care se sprijina e de cele mai multe ori extrem de subreda, si asta ca sa folosim un eufemism. Sa ne amintim doar de scenariile catastrofice asociate cu incalzirea globala, desi e vorba de cicluri climatice prin care omenirea trece periodic la fiecare citeva sute de ani si de care in general planeta a avut parte de zeci de mii de ori pina in prezent. Ca sa nu mai vorbim de ineptia, si ea intens vehiculata in media la sfirsitul anului trecut, ca Pamintul ar putea sa dispara „inghitit de o gaura neagra" in urma experimentului cu acceleratorul de particule CERN.

Acest tip de comportament il facea pe un cititor sa remarce ironic, pe o lista de discutii de pe website-ul ziarului francez Le Figaro, ca  „din fericire, gripa nu a avansat la fel de repede ca valul mediatic". Mai ales Internetul a amplificat exploziv fenomenul. Gripa porcina a infectat spatiul virtual mult mai repede decit pe cel real. Twitter-ul, mai ales, unde timp de zile bune subiectul a fost chestiunea cea mai discutata, s-a dovedit a fi, din nefericire, un mediu ideal pentru raspindirea de informatii false. Cum ar fi ideea ca ar fi nociva carnea de porc. Intre timp, din varii motive, intre care adesea, foarte probabil, din ignoranta, politicienii au pus si ei din plin gaz peste foc. Vicepresedintele american Joe Biden a spus public ca i-a recomandat familiei sale sa evite sa circule cu metroul, comisarul european pentru sanatate, Androula Vasillou, recomanda, „cu titlu personal", evitarea calatoriilor in Mexic si Statele Unite, Franta ar dori o interdictie temporara a zborurilor din Europa catre Mexic, Japonia a introdus deja restrictii pentru vizele de intrare, iar un numar de tari, intre care Rusia si China, au suspendat importurile de carne de porc din Statele Unite si Mexic. In timp ce in Egipt autoritatile au decis sa sacrifice toti porcii, ceea ce a dus la ciocniri, la Cairo, intre politie si fermierii crestini care cresc astfel de animale. Si asta desi nici una dintre aceste initiative nu are nici un fundament stiintific.

Isteria mediatica scapata de sub control are serioase efecte economice. Multi analisti sint deja de parere ca ea va afecta mai mult lumea decit boala insasi. Mexicul, deja afectat de criza  financiara, a ajuns o tara aproape paralizata, cu scoli inchise si servicii publice suspendate temporar. Costurile medicale aditionale, declinul previzibil al turismului, efectele negative asupra industriei alimentare si in general presiunea psihologica suplimentara indusa asupra populatiei deja traumatizate de criza economica afecteaza  practic fiecare tara de pe planeta. In aceste conditii, o parte din mass media a inceput sa se intrebe, asa cum o face si cotidianul Financial Times, „cit de tare ar trebui sa strige o persoana responsabila intr-o sala de spectacole aglomerata: Posibil pericol de incendiu!". Ca urmare, unele canale media au sarit in extrema cealalta, tinzind sa minimalizeze cu totul pericolul unei pandemii. Luind act si de sentimentul de satietatate tot mai pronuntat din opinia publica pentru acest subiect.

In fapt, gripa porcina, ca si criza financiara si economica intr-o buna masura, reliefeaza o dilema fundamentala pentru mass media internationale, care se vad puse in situatia deloc de invidiat in care, indiferent de atitudinea pe care o adopta, risca sa-si erodeze credibilitatea. Ca si politicienii si autoritatile, de altfel. Daca premisa de plecare e aceea ca avem de a face cu o „gogoasa mediatica", atunci oamenii sint incurajati sa nu faca nimic. Ceea ce, dupa caz, poate fi bine, daca nu se intimpla nimic rau, sau, din contra, poate fi un dezastru, daca chiar ne vom confrunta cu o pandemie de proportii. Acum sau cu alta ocazie. Pe de alta parte, ideea ca mai bine exageram pericolul decit sa fim imprudenti poate fi benefica, daca la un moment dat asta salveaza vieti, insa si impactul economic risca sa fie semnificativ. Iata intrebari la care nimeni nu pare sa stie raspunsul cistigator.