O cauza pierduta

Echilibrul strategic mondial in perioada "razboiului rece" s-a bazat pe frica. Acesta era, de altfel, si rostul tratatului Anti-Ballistic Missile, semnat in 1972, prin care cele doua superputeri nucleare – SUA si defuncta URSS – au convenit sa ramina in mod intentionat vulnerabile pentru rachetele intercontinentale ale celeilalte parti. Moscova si Washingtonul stiau ca, in cazul in care ar fi lansat un atac, adversarul ar fi fost capabil sa riposteze dur, pentru ca doar o mica parte a fiecarui stat era protejat – regiunea Moscovei, in cazul URSS, si cea a silozului subteran cu rachete de la Gran Forks, in statul North Dakota, in cazul SUA.
Acum, acest echilibru al fricii este pe cale sa fie distrus. Cauza este proiectul american de realizare a unui sistem national de aparare anti-racheta, National Missile Defense. Planul, considerat "fiul Razboiului Stelelor" – proiectul din 1983 prezentat de Ronald Reagan, care se dorea un gigantic si invulnerabil scut anti-racheta – presupune montarea in Alaska a unui sistem capabil sa apere intreg teritoriul Statelor Unite de o eventuala amenintare. SUA isi justifica intentia prin riscul reprezentat de asa numitele state teroriste – Coreea de Nord sau Irakul fiind doua dintre ele. Pe de alta parte, Rusia crede ca leacul propus de americani este mai rau decit boala, pentru ca ar duce la o noua cursa a inarmarilor. In orice caz, punerea in practica a proiectului american ar putea insemna deschiderea cutiei Pandorei.
In primul rind, Rusia a sugerat ca o asemenea eventualitate, care ar putea duce la diminuarea capacitatii proprii de intimidare nucleara, ar avea ca rezultat retragerea Moscovei din toate tratatele internationale de dezarmare. Cum Kremlinul nu are bani pentru a-si construi propriul scut protector, Rusia ar putea sa-si inarmeze rachetele cu focoase multiple, incalcind astfel tratatul START. Pe de alta parte insa, aceasta actiune ar adauga o piatra in plus in spinarea complexului militar rusesc, mereu avid de bani in ultimii zece ani.
Dar, pe linga Rusia, mai trebuie tinut seama si de reactia Chinei la proiectul Washingtonului. Beijingul, al carui arsenal de rachete balistice este total insuficient pentru a contrabalansa noua "jucarie" a americanilor, ar putea raspunde prin largirea propriului arsenalului nuclear. Exemplu care ar putea fi urmat si de India sau Pakistan.
In ultima instanta insa, tot relatiile ruso-americane constituie principalul element al mentinerii unui climat politic calm in lume, de aceste relatii depinzind, in mare masura, si posibilitatea prevenirii unui conflict nuclear. Incurajator este faptul ca Rusia a adoptat o politica mai pragmatica si mai matura in ceea ce priveste relatiile cu Occidentul. De altfel, noul "tar" de la Kremlin, Vladimir Putin, a imprimat o altfel de directie politicii externe in general. Acesta este si cazul propunerii facute de Putin la Roma, a doua zi dupa intilnirea de la Moscova cu Bill Clinton. Nedorind ca Rusia sa fie lasata deoparte, presedintele Putin propune crearea unui sistem comun de aparare antiracheta la care sa participe Europa impreuna cu Alianta Nord-Atlantica si SUA. Rusia pare sa fi luat foarte in serios aceasta propunere, ministrul de externe Igor Ivanov anuntind ca Moscova este dispusa sa organizeze consultari cu statele din Europa occidentala.
Pina in prezent, propunerea a fost primita destul de rezervat in cancelariile occidentale. Oricum, au existat reactii, chiar din partea NATO, care apreciau disponibilitatea de cooperare a Rusiei intr-un astfel de domeniu. Oricit de utopic ar parea un astfel de plan, el ar putea insemna totusi singura sansa pentru pastrarea echilibrului strategic pe glob.
Ramine insa problema delicata a finantarii unui astfel de proiect. Rusia, este cunoscut, trece printr-o perioada dificila. Pe de alta parte, Uniunea Europeana nu este nici ea dispusa sa suporte singura aceste cheltuieli iar punga americanilor pare sa se cam inchida pentru partenerii din Alianta, sub influenta aripii neo-izolationiste din Congres. Un posibil raspuns la aceasta problema cu implicatii majore pentru intregul glob ar putea fi dat luna viitoare, la reuniunea G-8 din Okinawa. Pina atunci, continua baletul diplomatic. (Ionel AFRASINEI)

Publicitate și alte recomandări video