Salvarea de la retrogradare, varianta politica

Liniste suspecta in politica locala. Ici-colo cite un brinci, vezi disputa Oajdea – Paduraru, sau declaratii razlete de nesupunere, vezi atitudinea democrat-liberalilor din Consiliul Local. In rest, nimic nou care sa merite consemnat. Relu Fenechiu sustine ca PSD cistiga detasat in oras, carevasazica liberalii au datoria sa ramina in "stand-by". "Ucenicul" Adomnitei intirzie sa explodeze, desi pare constient de riscul imploziei. Mihaela Popa vrea sa faca "ceva" pentru ieseni, prin urmare evita reactiile publice virulente. Marius Spinu da bine pe sticla, mai da din cind in cind prin Tatarasi, dar, altfel, nu da niciodata in nimeni. Din contra, Nicusor Paduraru s-a saturat sa tot dea in stinga si-n dreapta (n.r. – avem dreapta la Iasi?), fara sa atraga atentia cuvenita, asa ca s-a autoizolat in Nicolina. Dumitru Oprea se lauda cu declaratiile politice din Senat, incercind – inutil, spun unii – sa uite ca a fost pe vremuri europarlamentar si rectorul celei mai vechi universitati din tara. Petru Movila se gindeste in continuare la sefia filialei, asa ca, pentru el, inamicii, niciodata declarati, sint propriii colegi de partid. Daniel Oajdea ramine egal cu el insusi, pentru el insusi. Despre Cristina Dobre se vorbeste ba ca s-ar fi agatat strins de fusta Elenei Udrea, ba ca ar fi un fel de "hrebenciuc" local, cert este ca lucreaza mereu in subteran. Tudor Ciuhodaru ramine fidel pasiunii sale pentru etnobotanice, constient ca doctrina conteaza doar in preajma alegerilor. La PSD, Gheorghe Nichita n-are nici un motiv sa faca zgomot, Doru Tompea si-a vazut visul cu ochii, iar Catalin Ivan sta bine unde sta. Daca are indoieli, poate sa-l intrebe pe Dumitru Oprea. Vosganian nu este iesean, Simirad nu este politician, iar Carlan se ocupa, de data asta oficial si la propriu, de ape tulburi.

Poate ca non-combatul local n-ar iesi atit de mult in evidenta daca n-ar fi dublat de efervescenta disputelor politice de la centru. Dar poate ca aici e si cheia in care trebuie sa interpretam tacerea "alor nostri". Daca ar face zgomot, cine i-ar baga in seama? Este de ajuns sa aruncam un ochi pe guvernele – reale sau din umbra – ale principalelor formatiuni, pentru a intelege liga in care evolueaza "ai nostri". In Cabinetul Boc, proaspat remaniat, iesenii n-au avut loc nici macar "la bursa zvonurilor". Ministeriabilul Fenechiu a fost trecut pe linie moarta de Crin, asa ca doar sa se puna rau cu PSD i-ar mai lipsi (n.r. – desi gurile rele spun ca tocmai de la PSD sa i s-ar trage necazul). Nichita nu e nici el pe placul lui Victoras. Ba i-a mai trecut si glontul pe la urechi deunazi, cind unii "reformisti" solicitau in BPN plafonarea numarului de mandate la sefia filialei.

E, daca vreti, ca la fotbal. "Ai nostri" au inteles ca nu mai au sanse sa promoveze si isi pastreaza fortele pentru salvarea de la retrogradare. Fiecare s-a retras in cochilia lui, ca se numeste primarie, colegiu sau consiliu local, de unde evita sa iasa, de teama ca si-ar putea pierde si locul confortabil de la "mijlocul clasamentului". Cine emite alte pretentii risca sa piarda totul. N-ar fi deloc surprinzator ca peste doi ani sa ne trezim cu aceiasi oameni pe aceleasi posturi, in urma unui blat care sa avantajeze pe toata lumea.