Eurotrip agentie de turism
mesterescu

Cum sa alegeti corect profilul la liceu

Ghid pentru elevii de gimnaziu si parintii lor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Absolventii de gimnaziu trebuie sa aleaga la doar 14 ani, impreuna cu parintii lor, ce li se potriveste mai bine pentru viitor. Potrivit sondajelor de opinie facute printre elevii de clasa a opta de catre Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica, batalia se da intre profilul de matematica- informatica, din postura de invingator, si cel de filologie, clasat pe locul al doilea. De citiva ani buni insa, alegerea profilului se afla si sub influenta unor prejudecati. Inclusiv dascalii recunosc ca elevi buni la limba si literatura romana opteaza si apoi sint acceptati la matematica- informatica din dorinta de a nu fi „de mina a doua". Totul graviteaza in jurul unui cerc vicios: parintii isi indruma copiii spre profilul de matematica-informatica, pentru ca acolo predau cele mai bune cadre didactice, iar dascalii de valoare prefera aceste profiluri pentru ca acolo sint admisi elevii cu cele mai mari medii. „Ziarul de Iasi" isi propune sa prezinte care sint avantajele si dezavantajele celor doua profiluri, ce discipline se studiaza si care sint oportunitatile pentru facultate. De ce trebuie sa tina cont elevii pentru a face alegerea cea mai buna?

    Elevii cu mediile cele mai mari prefera mate-info

    9.64, 9.50 si 9.34 nu sint mediile primilor trei elevi dintr-o clasa, ci ultimele medii de admitere de anul trecut la profilul matematica- informatica de la Colegiile „Emil Racovita", National si „Costache Negruzzi". Practic, la Colegiul National, de exemplu, cel putin 100 de elevi au avut medii de intrare la liceu mai mari de 9.50, pentru ca in planul de scolarizare pe anul in curs au fost incluse patru clase de matematica-informatica. Potrivit unui studiu al CJAPP, si in acest an, preferintele elevilor sint indreptate tot catre clasele de matematica-informatica. Si totusi de ce este atit de atractiv profilul de matematica-informatica? „Este la moda", a replicat simplu directorul Colegiului „Emil Racovita", Seryl Talpalaru.

    Profilul real ofera o posibilitate mai larga de alegere a facultatii

    Primul avantaj, spun dascalii, este acela ca ofera absolventilor o paleta larga de optiuni legate de studiile superioare. Atit la Universitatea „Al. I. Cuza", cit mai ales la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi", notele la matematica, ori chiar proba de examen la matematica reprezinta criterii de admitere. Problema este ca la filologie, orele de matematica sint foarte putine, iar in clasele a XI-a si a XII-a sint scoase de tot din disciplinele de studiu. „In strainatate, de exemplu sint multe facultati care cer note sau un anumit numar de ore facute la matematica. Stiu cu siguranta ca in Franta la medicina este nevoie si de matematica", a declarat Gabriela Sandulescu, profesoara de matematica si directoarea Liceului „Mihai Eminescu". Cu toate acestea, pe piata muncii incep sa ia avint, pe linga Drept, domenii precum sociologie, stiinte politice, jurnalistica, prin excelenta toate de factura umanista.

    In clasa a X-a, cei care au optat gresit vor sa se transfere

    De aici si o reorientare a preferintelor elevilor si a cresterii numarului de absolventi care se indreapta la liceu spre filologie. Este clar insa ca, pe parcursul ciclului liceal, optiunile elevilor pentru cariera lor viitoare sint foarte schimbatoare. Asa se face ca prin clasa a zecea de regula, dupa cum afirma dascalii, apar transferuri in cadrul aceleiasi scoli intre elevii din profiluri opuse. „La alegerea pentru studiile liceale, copiii sint dezavantajati de virsta frageda pe care o au. Am avut mai multe cazuri, din care unul chiar recent, al unui elev care si-a dat seama ca doreste sa urmeze Dreptul si de aceea s-a transferat de la profil de matematica-informatica, la profil umanist. Astfel, el incearca sa recupereze din unele carente pe care le are in aceasta zona. Similar, se poate intimpla si invers", a declarat Cezar Zaharia, profesor de limba si literatura romana la Colegiul „Costache Negruzzi".

    Sectia reala are cei mai buni profesori, chiar si la disciplinele umaniste

    Parintii sint adesea in impas si nu stiu spre ce profil sa isi indrume copilul si din pricina incadrarii profesorilor la clasa. „Baiatul meu este in clasa a opta la un colegiu de elita. Are inclinatii clare spre limba si literatura romana si limbile straine. Pe de alta parte, la profilul umanist intra elevii cu medii mai mici, iar profesorii buni prefera sa predea la clasele de matematica-informatica. Inclusiv cei buni de limba si literatura romana, care ar trebui sa prefere clasele umaniste. In aceste conditii eu nu stiu ce sa-mi sfatuiesc copilul. Nu vreau sa fie considerat mai putin inteligent si nici sa fie dezavantajat pentru ca studiaza la o clasa umanista, urmindu-si aptitudinile", a declarat un parinte ingrijorat. Dascalii admit ca nu sint putine cazurile in care elevii cu inclinatii spre literatura aleg totusi sa faca liceul la clase de matematica-informatica. „La profil real se obtin performante inclusiv la limbi straine", a precizat Seryl Talpalaru, directorul Colegiului „Emil Racovita". Profesorii ieseni, chiar cei de discipline socio-umane, spun ca prefera elevii cu gindire logica si structurata. Cezar Zaharia este unul dintre dascalii buni de limba si literatura romana de la Colegiul „Costache Negruzzi" care lucreaza mai mult cu copiii de profil real. „Sint mai pragmatici, cred ca pragmatismul este un lucru bun. Cu cei de la profil umanist lucram pentru suflet, avem timp sa citim mai mult", a spus Cezar Zaharia. In concluzie, „in clasele umaniste se duc ori acei copii foarte buni, cu inclinatie deosebita pentru lectura, filosofie, ori copiii care stiu ca nu ar putea face fata la ritmul claselor cu profil real", este de parere Dorin Fiscuteanu, directorul adjunct al Colegiului National.

    La filologie notele mari se obtin mai usor

    Dascalii spun ca volumul de lucru este mai mare in cazul claselor de matematica-informatica, in comparatie cu cele de filologie. „Pentru clasele de matematica-informatica ar trebui sa opteze acei elevi cu inclinatii deosebite catre stiintele exacte, abstracte, cu rezistenta la efort, care pot dezvolta o intelegere rationala. La zona umanista vorbim de aptitudini literare si artistice. Este timp mai mult pentru lectura individuala, iar elevii au ore in plus de limbi straine, precum si optionale interesante, precum istoria religiilor, a artei, ori chiar jurnalistica. In fiecare scoala din mediul urban exista o clasa, cel mult doua la profil uman", a precizat sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila. De asemenea, notele elevilor care termina filologia sint mai mari decit ale colegilor lor de la profil real. „Profilul uman este mai lejer, iar prega tirea mai usoara. De aceea si mediile copiilor sint mai mari. Am facut o statistica pe ultimii ani si am observat ca majoritatea sefilor de promotie de la noi sint absolventi de filologie", a mai precizat Seryl Talpalaru, directorul Colegiului „Emil Racovita".

    Alegerea gresita poate duce la dezechilibre psihice

    Din punct de vedere psihologic, specialistii sint de parere ca elevii care urmeaza un profil doar pentru ca este la moda si nu pentru ca au inclinatii deosebite in acea zona a disciplinelor, pot plati un pret prea mare mai tirziu. „Elevul isi inhiba o serie de talente si nici nu le poate dezvolta, poate ajunge sa fie demotivat, dezinteresat de scoala. De asemenea, ii poate scadea stima de sine pentru ca nu reuseste sa aiba succese asa cum si-ar dori la unele materii, iar de aici pot aparea izolarile si depresiile. Mai ales ca acestea incep sa fie intilnite din ce in ce mai mult in rindul adolescent ilor. Eu sfatuiesc familiile sa tina cont nu doar de calitatea unitatii de invatamint, cit si de conditiile sociale, precum si de standardele financiare si de educatie ale colegilor", este de parere Mirela Dracinschi, psiholog si terapeut de familie. Elevii isi vor completa fisele de optiuni in baza carora se va face admiterea computerizata, in perioada 12-20 iunie. (Ioana POPA)

     

    Cum difera orarul de la mate-info de orarul de la filologie
    Elevii de liceu nu au materii cu mult deosebite in primele doua clase de liceu, insa diferentele cresc pe masura ce se apropie de finalizarea studiilor. Planurile cadru, care contin recomandarile privind disciplinele pe care trebuie sa le studieze elevii in liceu, la toate profilurile, pot fi gasite pe site-ul Ministerului Educatiei la adresa http://www.edu.ro/index.php/articles/c555. In primele doua clase de liceu, numarul de ore la limba si literatura romana este acelasi, de 4, dar diferentele apar la limbile straine si la matematica. Astfel, la profilul de matematica-informatica se studiaza fiecare limba straina in cite 2 ore pe saptamina, iar matematica, in 4 ore pe saptamina. In schimb la filologie elevii au cite 3, respectiv 2 ore de limbi straine si doar 2 ore de matematica. Fata de colegii lor de la profil real, fac mai putin cu cite o ora de fizica, chimie si biologie, dar in schimb au cite doua ore de istorie, geografie sau discipline socio-umane. La orele din trunchiul comun, fiecare scoala poate introduce in orarul elevilor cite una-doua ore din curriculum la decizia scolii, adica discipline optionale, in functie de profil. Numarul de optionale creste in clasele a XI-a si a XII-a. Orele din curriculum la decizia scolii variaza in functie de clasa si profil intre 4 si 7. Matematica dispare complet, in cazul profilului uman, insa este introdusa o ora de stiinte. De asemenea, elevii studiaza cite 4 ore de romana, 3 ore pe saptamina pentru fiecare limba straina, doua de latina, una de literatura universala. Filosofiei de clasa a XII-a ii sint alocate doua ore. In schimb, la matematica- informatica se studiaza cite 3 ore de limba si literatura romana, cite doua pentru fiecare limba straina, in schimb 4 de matematica si tot cite 4 de informatica. In plus, elevii trebuie sa aiba in orarul saptaminal cite 3 ore de fizica si cite una de biologie sau chimie. In total, atit elevii de la profil uman, cit si cei de la real au pe saptamina cite 32 de ore, in primele doua clase de liceu. Pe masura ce se apropie absolvirea, vor avea in cazul profilului de matematica-informatica intre 30 si 32 de ore pe saptamina, iar in cazul filologiei, cite 28-30 de ore pe saptamina.

     

    Ce preferinte au in acest an elevii claselor a VIII-a
    Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica (CJAPP) a chestionat peste 8.000 de elevi ieseni din ultimul an de gimnaziu cu privire la preferintele lor pentru continuarea studiilor. 52% dintre respondenti doresc sa urmeze profilul teoretic. „Repartitia intre profilul real si uman din cadrul filierei teoretice este relativ stabila. In anul 2006-2007 procentul era la profilul real de 60% si la uman de 40%, iar in anul scolar 2007-2008 procentul este de 61% real si 39% uman", se arata in studiul realizat de CJAPP. Clasele de matematica- informatica au totalizat 1.165 de optiuni, ceea ce inseamna 63,9% din totalul optiunilor pentru profilul real. 972 din preferinte s-au indreptat si catre filologie, iar 660 spre stiintele naturii. „Observam ca incepe sa se echilibreze balanta intre profilul real si cel umanist in functie de valorile si cerintele societatii", a declarat Maricica Buzescu, directoarea CJAPP. Psihopedagogii care au aplicat chestionarele printre elevi au observat o revigorare a filierei tehnologice. Dintre elevii care au optat pentru profilurile tehnologice sau vocationale, cei mai multi au ales un grup scolar sau o scoala de arte si meserii. Atractivitatea cea mai mare o au specializarile care le ofera elevilor posibilitatea calificarii in meserii cerute pe piata muncii din strainatate. 1.726 de elevi au declarat ca vor opta pentru un profil tehnologic, iar 10% dintre acestia au optat pentru servicii. De asemenea, la cautare sint domenii precum constructiile, mecanica sau agricultura. La polul opus, cu atractivitatea cea mai slaba sunt profiluri precum chimia industriala. In plus, o parte dintre elevi au optat pentru invatamintul alternativ de tip Waldorf, iar altii pentru unitati de invatamint din alte judete. In consecinta, Inspectoratul Scolar Judetean a intocmit un plan de scolarizare cu 9.044 de locuri: 5.656, la liceu si 3.388 la scolile de arte si meserii. Cele mai multe locuri, 2.604, vor fi alocate absolventilor de gimnaziu care doresc sa studieze pe filiera tehnologica. Alte 2.520 de locuri vor fi ocupate de elevii care vor fi admisi la filiera teoretica. Aici, repartizarea a fost facuta astfel: 1.596 de locuri pentru real si 924 pentru profilul uman. In plus, in planul de scolarizare pentru anul viitor au fost incluse 532 de locuri pentru elevii care vor studia pe filiera vocationala. Cum numarul total de absolventi de clasa a opta este de 9.010 elevi, este de asteptat ca toti sa se regaseasca intr-o forma sau alta la continuarea studiilor obligatorii.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Na, na, PSD!

    Cătălin ONOFREI

    Na, na, PSD!

    Comisia Nana şi marele jaf pesedist.

    Filmuletul zilei

    opinii

    „Oameni ai nimănui”

    Bogdan CREȚU

    „Oameni ai nimănui”

    Dumitru Crudu încearcă să sensibilizeze o lume din ce în ce mai impasibilă la răul din jur. Tocmai din această cauză piesa sa este un extrem de directă, simplă, dar nu simplistă, în ceea ce priveşte procedeele.

    Ne-alţii

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Ne-alţii

    Dar, de fapt, şi ne-altele din limbajul publicistic reprezintă obiectul observaţiilor - numai de început - al articolului de astăzi. Căci dispunem de însemnări de-a dreptul copleşitoare privind întrebuinţarea neadecvată a adjectivului pronominal nehotărât de tipul alt, altă, alţi şi alte, în funcţie de gen şi număr, o categorie gramaticală al cărei rost, punct cu punct, nu credem necesar să-l reamintim, deoarece logica lucrurilor ne scuteşte de aşa ceva.

    Actul brut al apariţiei...

    Ghenadie NICU

    Actul brut al apariţiei...

    Îi putem amenda stângăciile, inventaria gafele (destule, apropo), îi putem imputa păcate de concepţie ş.a.m.d. La ce bun însă o acribie meschină? Dacă într-un oraş de provincie, peste care prostraţia apasă mai greu în capitală, nişte oameni se pot coopera în vederea editării unei cărţi, critica e pur şi simplu obligată să celebreze umanul din subsidiar. Actul brut al apariţiei (editoriale) e aici şi o sforţare valorică.

    Propunerea redactorului sef

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Toni HRITAC

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Ar trebui să calculeze ravagiile făcute în breaslă şi să încerce o cât de câtă “acoperire” a acestora. Trebuie să meargă cu mărturisirile până la capăt.

    Caricatura zilei

    Razbunare cu nivela

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mergeţi la alegerile prezidenţiale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.