Caută 
5 MIN
Doi piloni de metal ruginiti pazesc intrarea caminului cultural din comuna Voinesti. Fost acaret al conacului familiei Negruzzi, cladirea la prima vedere se tine bine. Fatada a fost pospaita de ceva vreme si ar mai astepta doar un var curat. Lacatul mare de pe usa si geamul spart chiar de la intrare sint insa semne care spun clar ca acolo nu se mai intimpla nimic. Si daca in fata cladirii zici ca tot e bine pentru ca nu se darima chiar de tot, pe partea ferita acoperisul este spart, iar crapaturile din pereti si caramida iesita la vedere exprima cit se poate de firesc degradarea. Caminele culturale reprezinta oglinda activitatii culturale din multe dintre satele iesene – uitata, prafuita, in asteptarea unei miini de gospodar.
Voinesti: "Democratia ne-a distrus. Nu mai e nimic"
"Democratia ne-a distrus. A fost prost inteleasa si acum nu mai este nimic. Am avut formatie de dans, cenaclu, cor, taraf. Oamenii acum nu mai sint interesati. Goana dupa bani le rapeste mult timp", este de parere secretarul Primariei din Voinesti, Vasile Arvinte.
Statutul caminului cultural din comuna este in prezent incert. Cladirea a fost concesionata timp de mai multi ani, insa cel care o luase in folosinta a murit. "O sa il concesionam in continuare pentru ca nu avem timp sa ne ocupam de el", a mai spus secretarul Arvinte.
Caminul cultural a fost folosit ultima data la alegeri. Candidatii la primarie s-au lansat in sala cladirii. De asemenea, satenii mai fac acolo nunti sau petreceri, dar rar. "Anul trecut am fost ultima data, cind a venit circul", mi-a spus o tinara din sat care a trecut prin fata caminului. Atractiile sint altele la Voinesti: nu mai putin de 4 magazine mixte, cu terasa in fata.
Tibana: in zece ani, s-a adus de vreo doua ori un film
La Tibana, sintem anuntati din start: discoteca simbata de la ora 21 si duminica de la ora 16. Tot printr-un panou amplasat pe caminul cultural sintem instiintati ca imobilul gazduieste biblioteca comunala si ca la un moment dat satenii au beneficiat de un program de activitati culturale. Peste panouri si peste cladire a trecut insa vremea. "De 10 ani de cind sint aici a fost adus de vreo doua ori cite un film. Discoteca si biblioteca s-au mutat", a spus un satean care are casa gard in gard cu caminul cultural.
Alegerile sint insa o data la patru ani. Atunci, satenii calca in masa pragul caminului cultural. Anul acesta a fost din nou sectie de votare, iar listele electorale se ingalbenesc si acum la soare pe geamurile caminului. Pe primar intrebarile despre activitatea culturala din sat si despre caminul cultural l-au luat pe nepregatite. "Avem un proiect. Dorim sa demolam actuala cladire si sa construim una noua, functionala", a spus primarul Dan Spita.
Reinvierea activitatilor culturale din comuna nu este insa pe lista prioritatilor autoritatii locale din Tibana. Asa se face ca proiectul de refacere a caminului cultural sta in sertar din 2006, atunci cind a fost intocmit. Atunci suma de care era nevoie pentru reabilitarea caminului cultural era de peste 4 miliarde 500 de mii de lei vechi. "Au mai avut loc serbari cu scoala, obiceiuri de iarna si lansari de carte", a declarat viceprimarul comunei Tibana Pavel Ungureanu.
Numai citeva sate se ingrijesc si de cultura
Un camin cultural modern nu este insa singura conditie ca in satele iesene cultura populara, sub toate formele sale, sa prinda din nou contur.
"Omul este cel care sfinteste locul si exista oameni care mai pastreaza traditiile. De exemplu, in satul Sticlaria, comuna Scobinti sint ansambluri de dans popular, fluierasi, mesteri populari. Acolo este cea mai bogata activitate culturala din judet. Ansamblurile au mers in toata Europa si au promovat cultura noastra populara. Si totusi acolo nu este un camin cultural, iar ansamblurile repeta intr-o sala de clasa", a declarat Adrian Ardeleanu, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Iasi, care considera insa ca la nivelul judetului stam foarte rau din acest punct de vedere.
Practic, pot fi numarate pe degete comunele care promoveaza in rindul satenilor activitati culturale. "Pircovaci, Miroslovesti sau Tatarusi sint comune in care au loc activitati culturale notabile, in general ansambluri folclorice. Bineinteles ca mai sint si altele. Apoi in judet se mai pastreaza obiceiurile de iarna si citeva dintre mestesugurile traditionale. Cam atit. Sint localitati in care nici macar nu exista referenti culturali (n.r. persoane responsabile de activitatea culturala din comuna)", a mai spus Adrian Ardeleanu.
Banii europeni pentru reabilitarea caminelor
Mai rau decit situatia in sine este faptul ca aparent nu este nimic de facut. Cel putin nu fara implicarea primariilor. Caminele culturale si activitatea lor sint subordonate direct consiliilor locale. "Directia pentru Cultura nu are, potrivit legii, nici o atributie cu privire la asezamintele culturale. Acestea insa, prin intermediul primariilor, pot fi reabilitate prin proiecte depuse direct la Ministerul Culturii si Cultelor, care are tocmai un astfel de program de revitalizare a acestor imobile", a declarat Vasile Munteanu, seful Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Iasi (DCCPC).
Mai mult, Ministerul de resort incearca o redefinire a conceptului de camin cultural, dar pentru asta are nevoie de participarea activa a consiliilor locale. "Caminele culturale vor deveni adevarate centre care vor imbina componenta de spectacol cu cea de informare publica. De asemenea, vor gazdui biblioteca si muzeul satesc. Practic, principalul atribut trebuie sa fie pastrarea si evidentierea particularitatilor locale", a mai subliniat Vasile Munteanu.
Un proiect pentru construirea unui centru cultural a fost inaintat Ministerului Culturii de catre Primaria Tomesti. "Noi dorim sa facem ceva mai mult de un camin cultural. O adevarata casa de cultura care sa cuprinda o sala de spectacole, un amfiteatru, biblioteca, o sala de lectura, precum si o gradina de vara, in curte. Proiectul este estimat la 1,3 milioane de euro. In cazul in care proiectul nu va fi aprobat de Ministerul Culturii dorim sa aplicam pentru fonduri europene", a declarat primarul comunei Tomesti, Stefan Timofte.
Pe locul pe care va fi construita casa de cultura a fost o scoala veche. Acum terenul este imprejmuit, iar pe 8 septembrie, de ziua comunei, va fi centrul sarbatorii.
Cele mai dese activitati "culturale" de la sate sint nuntile
Cit despre situatia din judet, DCCPC a realizat ultimul studiu pe aceasta tema, in anul 2006, pe un esantion de aproape 1000 de ieseni atit din mediul rural, cit si din mediul urban. In judetul nostru doar 63% dintre persoanele intervievate aveau camin cultural in localitate, destinatia principala a imobilelor fiind sala de nunti. "Nimeni nu spune sa nu se organizeze in caminele culturale nunti sau ospete funebre, pentru ca si acestea fac parte din ritualurile traditionale, insa sa nu se rezume la atit activitatea caminelor", este de parere Vasile Munteanu.
Concluziile studiului de acum doi ani au aratat ca activitatea culturala este foarte slaba in mediul rural, iesenii de la sate avind un acces redus la manifestari culturale, presa si carte. Intrebati ce ar trebui sa se faca pentru cresterea activitatii culturale, cele mai multe persoane intervievate au raspuns ca acest lucru ar fi posibil prin organizarea de mai multe activitati si actiuni de profil.
In aceste conditii, Directia pentru Cultura se simte legata de miini si de picioare. "Daca am obliga prin lege ca fiecare comuna sa stabileasca anual un calendar de manifestari culturale, citeva actiuni minime tot s-ar face", crede Vasile Munteanu.
