Destin cumplit

sâmbătă, 27 februarie 1999, 00:00
4 MIN
 Destin cumplit

In urma cu 33 de ani, intr-un container de gunoi de pe strazile orasului, a fost gasit abandonat un copilas ce nu parea sa aiba mai mult de trei luni.
Cercetarile efectuate la acea vreme pentru descoperirea mamei nu au avut succes. Nimeni nu vazuse si nu stia nimic despre familia fetitei, iar oamenii legii au clasat cazul.
Fetita abandonata a fost internata intr-o casa de copii unde, alaturi de alti citiva zeci de napastuiti ai soartei, a crescut pina la virsta de sapte ani. Atunci, intr-o zi de primavara, Gabriela – caci asa se numea copilul gasit in container – a fost infiata de o femeie de 56 de ani, o vaduva mai instarita. Gabriela capatase acum si un nume de familie: Ispas. Crescuta cu multa grija si afectiune, ea s-a dovedit un copil inteligent si ascultator. Dupa ce a terminat Liceul Economic, Gabriela a urmat un curs de finante-contabilitate si, ulterior, a fost angajata contabila la Centrul Militar.
Gabriela Ispas are si un frate vitreg, mai mare cu citiva ani, care este judecator la Judecatoria Sectorului 1 din Bucuresti. Insa relatiile dintre ei sint firave. Si asta, pentru ca Ionel Ispas, fratele Gabrielei, nu a fost de acord cu casatoria ei, considerind-o "facuta fara cap".
Intr-adevar, casatoria Gabrielei s-a dovedit a fi un esec total, ea avind parte doar de certuri si violente.
Cind Dumnezeu ii da omului mai mult decit poate sa indure
Gabriela a nascut trei copii. Cel de-al doilea, insa, a platit scump violenta tatalui sau. Viata i-a fost curmata la doar trei anisori. "In noaptea Sfintului Stefan, sotul a venit acasa beat ca de obicei si, pentru ca nu am vrut sa beau cu el, m-a luat la bataie. In scurt timp, am fost umpluta de singe. Trezit de vacarm, Ionut s-a speriat cind a vazut singele care imi curgea din rani si a ramas cu ochii mariti de groaza. Cind l-am luat in brate sa-l linistesc, mi-am dat seama ca efortul meu era in zadar. Copilul murise, iar medicii au spus ca decesul a survenit in urma unui stop cardiac, considerindu-se moarte naturala", isi aminteste Gabriela.
Dupa inmormintare, ea s-a despartit definitiv de sotul sau, desi era insarcinata in luna a saptea.
"Mi-a luat tot din casa, ne-a batut pe mine si pe mama, ne-a inchis pe balcon si a dat foc restului de haine si lucruri ramase. Apoi a plecat, lasindu-ne sa ne luptam cu flacarile si, ulterior, cu saracia", povesteste Gabriela cu sufletul impietrit de durere.
Sanatatea ei a avut insa de suferit in urma batailor groaznice la care a fost supusa si a dramelor pe care le-a trait. In urma cu doi ani, a fost operata de tumora canceroasa la cap, iar dupa citeva luni, a aflat ca sufera de cancer uterin, aflat in ultima faza. "Nu pot intelege de ce m-a lasat Dumnezu pe mine cu atitea boli. Nu putea sa imi dea numai una pe care sa o pot duce, dar sa imi pot creste copilasii?", se intreaba cu lacrimi in ochi nefericita mama.
Pentru a-si alina cit de cit durerile (deja i se administreaza morfina si este hranita artificial), Gabriela are nevoie si de alte medicamente pe care nu si le poate permite. Singurul ei venit este alocatia celui mai mic copil, adica 65.000 de lei. Din aceasta suma, Gabriela trebuie sa-si hraneasca cele doua fetite, pe Lacramioara si Ana Maria, de 3 si respectiv 7 anisori, dar si sa-si achite datoriile catre stat. "Cea mare nu beneficiaza de alocatie, deoarece boala mea si lipsa banilor au determinat-o sa abandoneze scoala. In ea imi este baza cind eu nu ma pot ridica din pat. Eu nu mai am nevoie de mincare, imi este suficienta perfuzia de glucoza administrata zilnic, insa mi se rupe sufletul sa-i vad pe copilasi cum sufera de foame", ne-a marturisit Gabriela.
Gabriela ar vrea sa-i ceara iertare fratelui
La ea mai vine din cind in cind, sa o ajute la spalat si la curatenie, o vecina pensionara, de 76 de ani, pe care insa vederea a cam parasit-o. "Mi-e mila de ea, maica, sa o vad ca este pe patul de moarte, iar acesti doi copii nu au cui sa ramina. Daca as fi fost in putere, i-as fi luat eu de crescut, desi sint foarte saraca", ne-a marturisit batrinica.
Cu toate ca sfirsitul ii este foarte aproape, fratele Gabrielei, judecatorul din Bucuresti, nu a mai luat legatura cu ea. La inmormintarea mamei, in urma cu un an, acesta i-a spus ca nu o mai recunoaste ca sora. De atunci, Gabriela a ramas singura pe lume, cu cei doi copii.
"Mi-as dori sa-l mai vad o singura data, vreau sa-mi cer iertare de la el. Stiu ca am gresit casatorindu-ma cu cineva nepotrivit, dar cel mai rau ma doare ca cele doua fete ale mele vor avea aceeasi soarta cu a mea. Vor ajunge intr-un centru de plasament, pentru ca tatal lor, desi traieste, e alcoolic", a suspinat Gabriela Ispas. (Gina PAVLICENCO, Ana STROE)

Comentarii