Chiul masiv in dispensare

Un chiul in masa caracterizeaza sistemul sanitar din satele judetului Iasi. Pe de o parte, chiulesc medicii, plictisiti de traiul la tara si de primitivismul locului de munca. Pe de alta parte, „chiulesc“ pacientii, taranii care cauta medicul doar atunci cind le crapa buza sau cind isi rup miinile sau picioarele in accidente sau incaierari. Si cind, in stare grava, vin la dispensar, descopera o realitate mai taioasa decit bisturiul: medicul lipseste.
30% dintre medici lipsesc de la program

Reporterii „Ziarului de Iasi“ i-au cautat pe medicii de familie prin 15 comune din judet. Surpriza a fost mare: la orele amiezii, intre 11.00 si 14.00, in cinci comune nu au gasit nici un cadru medical calificat, cu facultate. Unii si-au lasat in loc asistentii, altii pretindeau ca sint pe teren, cu toate ca nimeni din sat nu-i vazuse in ziua cu pricina, iar altii au spus ca sint la oras, cu treburi importante, in interesul pacientilor. Situatia este identica la medicii generalisti si stomatologi. Satenii din Aroneanu si Vladeni ne-au spus ca medicii stomatologi, Horatiu Stoian si Horia Lazar, care au afisat pe usa un program pe care nu-l respecta, vin doar in anumite zile din saptamina. Pina in zilele cu pricina, bolnavii de masele isi trateaza durerea cu rachiu sau spirt medicinal. Ei tin alcoolul in gura, in zona maselei dureroase, pina cind gingia amorteste si durerea se inmoaie. Medicii spun, pe de alta parte, ca la tara interesul pentru stomatolog, ca si preventie a bolilor specifice, este zero. In dispensarul din Tiganasi, unul dintre medici, dr. Liliana Costea, isi alesese ziua de vineri pentru rezolvarea problemelor birocratice cerute de institutiile sanitare de la Iasi. Acelasi lucru a fost invocat in comuna Ipatele de dr. Tudor Dumitras, care isi lasase drept inlocuitor asistentul medical. Mult mai devreme fata de programul afisat a terminat si medicul din comuna Voinesti, Cristina Baciu, a carei cabinet era inchis la ora trecerii noastre pe acolo. De alte doua asistente medicale am fost intimpinati si in dispensarul din comuna Sipote, care au spus repede ca medicii „erau pe teren, in comuna“. „Medicii de familie pot preda pina la un anumit termen documentele cerute de CJAS si DSP. Aceste institutii au program de lucru numai dimineata. Astfel ca nu ai cum sa te imparti. Trebuie sa iti alegi o zi in care sa te ocupi de aspectele birocratice impuse“, a spus Liliana Costea, medic in comuna Tiganasi, care a incercat astfel sa scuze lipsa de la program, a sa si a altor colegi.
In creierul noptii se aud tipetele nou-nascutilor

Ziua mai poti gasi un asistent la dispensare, dar noaptea nu este nimeni. Ca in urma cu zeci de ani, in linistea noptii inca se mai aud gemete si tipete de nou- nascuti in carute. La Grajduri, o femeie a nascut pe treptele postului de Politie.
In alt caz, un taran a inhamat caii si a tinut-o in galop pina la Vaslui. „Mi s-a intimplat sa imi duc fata intr-un spital din Vaslui pentru a naste. Era noapte, iar la dispensar nu dai de nimeni la ora respectiva. De ce nu putem avea un medic care sa locuiasca aici permanent? Sau trebuie ca o femeie sa moara in timp ce naste in vreo caruta, asa cum s-a intimplat in alte comune, pina sa avem si noi un doctor la care sa venim si zi, si noapte“, s-a plins Mihai Tataru, din Grajduri. Cind si cind, satenii il iau pe primar la bani marunti. „Mi s-a intimplat de mai multe ori ca oamenii sa vina la poarta mea pentru a suna la Ambulanta. Cum nu toti au telefon acasa si cum nu in toate cabinetele din mediul rural asistenta este din zona, atunci, pentru a fi dusi intr-un spital din Iasi, bolnavii nu au alta alternativa decit sa apeleze la primar sau Politie“, a recunoscut Constantin Zamfirache, primarul comunei Grajduri.
Declaratii ipocrite ale oficialilor CJAS

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) este singura institutie care poate penaliza comportamentul medicilor de familie. Acolo se afla piinea si cutitul, adica banii si modalitatea de impartire a acestora. Banii provin din contributiile la fondul asigurarilor de sanatate, contributii platite de angajati si angajatori. In ultima instanta, prezenta medicilor la dispensare arata cit de prezenta este CJAS in viata medicala ieseana. Reprezentantii CJAS recunosc degringolada din mediul rural. Ne-au declarat insa ca au pus la punct un program de control dur, neiertator, spun ei, cu medicii care chiulesc sau isi fac treaba in dorul lelii. La fel ca in cazul crizei medicamentelor compensate, programul functioneaza doar in declaratiile oficialilor. In practica, nu a ajuns sa dea vreo sanctiune dura. „In fiecare saptamina, echipa de control din cadrul CJAS stabileste cite un traseu. Nici un medic din mediul rural nu scapa de control. In cazul in care acesta nu este gasit la program, in prima instanta este penalizat cu 10% din valoarea de contract a urmatoarei luni. Daca a doua oara nu este gasit la program, i se va lua 20% din valoarea de contract. Iar daca persista si evita orele de program, atunci medicului ii este suspendat contractul cu CJAS. Insa, pina acum nu a fost nici un caz de acest gen“, a declarat dr. Iulian Serban, directorul CJAS Iasi.
Cum lucreaza si citi bani primesc medicii de familie
Medicii cu care am vorbit au tinut sa evidentiem conditiile in care lucreaza. Multi fac naveta si sint dependenti de programul mijloacelor de transport. O mare parte dintre ei cheltuiesc mult pentru incalzire, apa etc. Toti se pling de dotarea precara a dispensarelor. „Medicina din mediul rural este cu mult diferita fata de cea din mediul urban. Aici, dispensarul este ca o mica camera de urgenta. Iti vine un pacient lovit cu toporul in cap sau victima a unei agresiuni, atunci trebuie sa ii dai primul ajutor pina ce vine Ambulanta. In afara de strictul necesar, medicamente de urgenta si de consum frecvent, nu ai de unde sa mai aduni bani si pentru a cumpara aparate“, a subliniat dr. Anca Vieru, care isi desfasoara activitatea in comuna Scinteia. In cele mai multe dintre cabinete, poti gasi cite un glucometru si tensiometru, rar cite un electrocardiograf second hand. In plus, acestia sint nemultumiti si de modul in care le sint platite serviciile medicale de catre CJAS. „Spre exemplu, asistarea unei gravide nu este considerata serviciu medical si prin urmare nu este decontata de CJAS“, a exemplificat dr. Ovidiu Iurcu. „Trebuie sa platim asistentele, sa achitam facturile la utilitati si sa platim impozitul catre primarie. Apoi iarna, multi dintre noi au nevoie de bani pentru lemne. Spre exemplu, in aceasta iarna, am cheltuit impreuna cu celelalte doua colege in jur de 14 milioane numai pentru lemne“, a adaugat dr. Dana Apostol, medic in comuna Popricani. Lunar, un medic de familie din mediul rural, care are in grija peste 2000 de pacienti, primeste un buget intre 30-40 milioane lei daca adaugam si sporul pentru conditii grele de munca. Bugetul este stabilit in functie de numarul de puncte obtinute dupa grupele de pacienti inscrisi pe liste si de serviciile medicale prestate. (N. Manoliu)