Gasiti Iasului marca inregistrata

Scoaterea Iasului din anonimat a ramas un simplu plan in mapele Consiliului Judetean, Primariei si Prefecturii. Demarat cu surle si trimbite in urma cu aproape un an, proiectul realizarii unei strategii de promovare a Iasului a ramas in coada de peste. Dupa doar doua intilniri intre reprezentantii Consiliului Judetean, Prefecturii si Primariei si semnarea unui protocol de colaborare, asa-numitul brand al Iasului a ramas in asteptare. Fiecare institutie si-a vazut mai departe de treaba, elaborindu-si propriile strategii de promovare a municipiului si judetului.
„A ramas ca-n tren. Am cazut toti de acord ca este o idee excelenta, dar lucrurile au ramas aici. Nu s-a definit clar daca facem un brand al judetului sau al municipiului. Fiecare vede lucrurile altfel. A ramas un protocol de colaborare in care nu scrie practic nimic concret, si nimic mai mult“, a rezumat Cosmin Coman, seful directiei de comunicare din cadrul Primariei.
Brandul «vinde» orasul“
Brandul reprezinta practic un set de imagini si cuvinte asociate unui produs, unui oras sau chiar unei tari. In cazul unui oras, brandul ii defineste practic identitatea, il promoveaza si atrage atentia asupra sa. „Brandul «vinde» orasul. Strainul, chiar daca nu are nici un fel de cunostinte referitoare la Iasi, il asociaza imediat cu anumite servicii sau produse pe care le poate gasi. Cind auzi de Oxford, te gindesti imediat la universitati si stiinta. «Paris, orasul luminilor» te duce cu gindul la Montmartre si la viata de noapte boema. Astfel de asocieri reprezinta brandul“, a explicat Marius Ursache, chief creative officer la Grapefruit Design, firma specializata in publicitate si industrie creativa. Printre clientii Grapefruit Design s-au numarat Dacia, Connex, UPS, HP, Gandul sau British Council, experienta societatii fiind principalul motiv pentru care aceasta a fost invitata sa participe la discutiile referitoare la brandul Iasului. Conform aprecierii lui Ursache, crearea si promovarea unui brand duce in timp la cresterea investitiilor, a turismului, a atractivitatii orasului. Cuvintul-cheie in cazul construirii unui brand ar fi individualizarea. „La noi in tara nu exista inca nici un oras care sa-si fi construit un brand. Vama Veche are o imagine cladita in jurul plajei, Mangalia este cunoscuta prin festivalul de muzica, Brasovul, prin Cerbul de Aur. Nici un oras nu dispune insa de o strategie coerenta de promovare“, a spus Ursache.
„«Iasul, oras al culturii» nu se mai justifica“

In opinia lui Ursache, renumele Iasului de „capitala a culturii“ nu isi mai gaseste acoperirea in realitate. Lipsa unei vieti culturale intense, cum era cea din perioada interbelica, disparitia marilor reviste de cultura si anonimatul in care se afla muzeele sau teatrele ar reprezenta tot atitea argumente. „«Iasul, oras al culturii» a fost un brand, intr-adevar, care insa nu se mai justifica, mai ales in contextul in care nu se face nimic pentru promovarea acestei imagini. Sibiul si-a adjudecat titlul de «capitala a culturii europene» in anul 2007, in detrimentul Iasului. Ce pretentii sa mai emitem pe aceasta directie?“, a intrebat Ursache.
Opinia directorul Grapefruit Design a fost sustinuta si de seful Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, Vasile Munteanu. Conform unui studiu realizat in luna mai de Facultatea de Sociologie a Universitatii „Al.I. Cuza“, cultura reprezinta o preocupare constanta pentru doar 2,6% din ieseni, dupa problemele legate de ciinii vagabonzi, canalizare sau asfaltarea strazilor. Mai mult de jumatate dintre ieseni nu au participat in ultimul an la nici o manifestare culturala. „Consumul cultural a scazut la cote pe care cu greu ne puteam imagina ca exista. Ce sa mai spunem daca, in orasul culturii, sint ieseni care nu stiu unde se afla Opera, iar in mediul rural, singurul monument pe care il stiu oamenii este cel al eroilor din centrul satului?“, a precizat Munteanu. Ideea pierderii titlului de capitala a culturii de catre Iasi a fost sustinuta si de consilierul judetean Adrian Iurcan. „Nu s-a mai construit nimic peste temeliile puse in perioada interbelica. Nu mai avem nici macar o revista cu un renume national, cum erau Junimea sau Viata Romaneasca. De altfel, cei dinainte nu si-au facut vile, ci au scris carti. Ceea ce nu se mai intimpla acum“, a opinat Iurcan.
Atuuri: moda, arhitectura, soft, media, arte scenice
Chiar daca dimensiunea culturala a Iasului este apreciata ca si inexistenta, Ursache considera ca atuurile orasului sint reprezentate totusi de aspectele intelectuale. „Punctele tari ale Iasului sint reprezentate de educatie, pentru ca 25% din populatia orasului este constituita din studenti sau elevi si de industria creativa. Incepem sa fim cunoscuti in domenii de tipul modei, arhitecturii, softului, al artelor scenice sau al media. Sa nu uitam ca, in Marea Britanie, anul trecut, industriile creative au produs 175 miliarde euro, adica de doua ori PIB-ul Romaniei. Aici trebuie sa investim“, a apreciat Ursache.
Un al doilea domeniu considerat de Ursache ca reprezentativ pentru Iasi este reprezentat de turism, in special de cel ecumenic. Numarul mare de biserici si manastiri din Iasi, hramul cuvioasei Parascheva care atrage anual sute de mii de pelerini ar reprezenta argumentele Iasului pentru a se transforma intr-un centru al ecumenismului. „Acum, Iasul este un loc unde dormi o noapte pina sa te duci in Bucovina, la manastiri. Si noi avem biserici ctitorite de Stefan cel Mare, dar nu sint incluse in nici un circuit turistic. Nu este greu de realizat un tur al bisericilor si manastirilor iesene, ca oferta turistica“, a spus Ursache.
Costuri: 1 milion de euro
Ideea promovarii Iasului prin fotbal, imbratisata de Primarie, a fost considerata de Ursache ca fiind sortita esecului. „Politehnica este o echipa de locul X-XI. Cu ce imbunatateste imaginea Iasului? Oricum, fotbalul nu spune nimic despre ce ofera un oras sau o regiune. Ce spune Gloria Bistrita despre orasul de unde provine? Doar ca exista, si atit. Nimeni nu stie ce gaseste in Bistrita“, a apreciat Ursache. Conform precizarilor managerului Grapefruit Design, realizarea unei strategii eficiente de scoatere a Iasului „in lume“ ar urma sa dureze intre 5 si 10 ani, implicind costuri de aproximativ un milion de euro. „Nu cred ca suma este prea mare, avind in vedere beneficiile. Practic, s-ar cheltui in 10 ani cit se vrea sa se acorde echipei de fotbal intr-un singur an. Un brand bine realizat ar asigura insa recuperarea rapida a banilor cheltuiti“, a spus Ursache.
Prima etapa de realizare a brandului Iasului ar consta practic intr-un sondaj de opinie realizat la nivelul intregii tari. Acesta ar permite identificarea principalelor domenii asociate Iasului. In functie de rezultatele sondajului ar fi selectate punctele tari si cele slabe ale Iasului. Selectia ar sta in continuare la baza construirii strategiei de dezvoltare a Iasului, rezultind practic un ghid al actiunilor necesare pentru promovarea orasului, care ar urma sa fie efectuate in urmatorii ani. „Nu are rost sa reinventam Iasul, construindu-i o imagine artificiala. Eficienta va fi maxima daca ne concentram pe imaginile pe care romanii le asociaza Iasului. Pe aceasta imagine centrala am putea construi brandul intregului judet, adaugind Cotnariul, Cucuteniul sau alte puncte de interes“, a incheiat Ursache.
Nu exista o strategie comuna a autoritatilor
Intilnirile demarate de Prefectura pe tema brandului Iasului nu au fost urmate de nici o actiune concreta comuna a autoritatilor iesene. Atit Primaria, cit si Consiliul Judetean, principalii actori ai administratiei si-au adoptat propriile politici de promovare a Iasului. Oferta Grapefruit Design a fost respinsa scurt de Primarie, ca neprezentind suficiente garantii. „Grapefruit nu dispune de un portofoliu de lucrari similare pentru alte municipii sau orase“, a spus sec Cosmin Coman. Alte doua oferte insa, primite in perioada decembrie – februarie au fost lasate la Primarie in asteptare, municipalitatea nedemarind nici un fel de negocieri sau discutii. Inertia Primariei a fost explicata de Coman prin lipsa de experienta in domeniu, ca si prin inexistenta vreunui exemplu similar realizat in tara. „S-a vorbit intr-o vreme de un brand al Romaniei, ca initiativa guvernamentala. Cum s-au inceput discutiile, asa s-au incheiat. Guvernul s-a linistit intre timp si nu s-a mai facut nimic in acest sens“, a spus Coman.
Abandonarea ideii de brand al Iasului, realizata in comun de institutiile administrative iesene a fost explicata de Coman si prin probleme legale legate de finantarea proiectului. Astfel, conform legii finantelor publice locale, autoritatile locale nu au dreptul de a finanta direct actiuni care intra in atributiile altor autoritati. Cu alte cuvinte, CJ nu poate finanta actiuni care tin strict de Primarie, iar Consiliul Local nu poate da bani pentru actiuni care vizeaza Cucuteniul sau Cotnariul. „Apar intrebari la care pina acum nu s-au gasit raspunsuri: cine pune banii, cine ce face, care este modalitatea concreta de finantare? Apoi, de ce sa cheltuim noi 3 lei, iar CJ doar 50 de bani? Exista orgolii, dar si chestiuni legate de finantare pe care un control al Curtii de Conturi le-ar considera imediat ca fiind incalcari ale legii“, a admis Coman. Ambele probleme enuntate de Coman pot fi insa depasite prin faptul ca legea permite asocierea a doua sau mai multe autoritati publice. Altfel spus, CJ si Primaria pot infiinta o asociatie cu obiective si buget comun, dupa modelul actualei Asociatii a Zonei Metropolitane Iasi. Primaria a preferat insa sa mearga singura, ca si CJ de altfel.
Primaria isi face strategie pina in 2020

Strategia initiata de Primarie, „Orizont 2020“, ar urma sa cuprinda atit elemente de brand al Iasului, cit si modalitati de atragere a investitorilor sau de rezolvare a problemelor de infrastructura ale orasului. „Brandul va fi doar o componenta a acestei strategii. Vrem sa intocmim un plan de actiune global, pe termen lung. Urmeaza licitatia prin care se va desemna firma care va realiza aceasta strategie. Indiscutabil insa, va fi vorba de profesionisti, cu un portofoliu serios de lucrari similare in spate“, a precizat Coman.
„Orizont 2020“ ar trebui sa ofere si raspunsul la intrebarea privind cel mai reprezentativ slogan pentru Iasi. „Putem promova Iasul ca oras universitar, dar trebuie gasit ceva absolut original. Orase universitare sint tot inainte in Romania si in Europa“, a precizat Coman. In absenta unei idei clare pe linie universitara, oficialii Primariei au luat in calcul turismul sau sportul ca principali ambsadori ai Iasului. „«Iasul, orasul celor 100 de biserici», «Iasul, orasul celor un milion de flori» sau «Iasul, oras al performantei sportive» sint sloganuri care ar avea acoperire in realitate sau in viitorul imediat. La fel, ceva gen «cel mai estic punct turistic al Europei». Dezavantajul pozitionarii Iasului poate fi transformat intr-un avantaj. Nu oricine se poate lauda ca se afla la marginea lumii pentru europeni“, a apreciat Coman.
Chestionare pentru ieseni
Singurul aspect asupra caruia au cazut de acord toate oficialitatile a fost acela ca brandul Iasului se poate referi atit la invatamint superior sau turism, cit si la unele ramuri economice sau la agricultura ecologica. Si pentru oficialii CJ, principalele directii de actiune sint turismul si domeniile conexe acestuia. „La aceasta ora, discutam aspecte de bun-simt. Cert este ca invatamintul superior este singura noastra resursa majora, iar turismul este un potential clar. Nu dispunem insa de o analiza fundamentata. Avem nevoie de un studiu de piata clar: citi turisti, de exemplu, viziteaza Iasul, pe ce directii. Daca 80% vin pentru hramul cuvioasei Parascheva sau pentru a vizita bisericile iesene, accentuam aceasta directie. Am putea face agricultura ecologica, generatoare de venituri importante dupa 2007. Dar nu stim nici macar daca avem conditiile de clima sau de sol necesare“, a spus Claudia Stoica, sefa directiei de dezvoltare din cadrul CJ.
Conform aprecierii Claudiei Stoica, brandul Iasului va trebui sa se axeze pe domeniile deja recunoscute ca atu-uri ale Iasului, respectiv invatamintul superior si cercetarea. Strategia imaginata de oficialii CJ vizeaza tot consultarea populatiei, atit a iesenilor, cit si a restului tarii. „Un feed-back al comunitatii este absolut necesar. Ne gindim la realizarea citorva mii de chestionare scurte, cu 3-4 intrebari, pe maxim o pagina. De la a doua pagina, omul se plictiseste si nu se mai concentreaza pe raspuns. Apoi, 80% dintre cei chestionati vor raspunde pe probleme de servicii publice sau alte nemultumiri, fara a viza problemele care ne intereseaza pe noi“, a spus Stoica. Ideea de slogan „Iasi, oras al culturii“ a fost respinsa de sefa directiei de dezvoltare a CJ, ca atingind doar unul din aspectele vietii iesene. „Este un slogan prea limitativ. Unde este partea economica a Iasului? Unde este restul judetului? Noi vrem sa promovam intregul judet, asa ca trebuie sa gindim la un nivel global“, a explicat Stoica.
„Iasul, oras al evenimentelor“?
La aproape doi ani de la lansarea ideii unei strategii de promovare a Iasului si la un an de la discutiile referitoare la brandul Iasului, CJ si-a lansat propriul proiect. Astfel, au fost alocati 50.000 de euro pentru tiparirea unor materiale de promovare a Iasului si pentru elaborarea unei strategii de atragere a investitorilor. Suma reprezinta primii bani alocati de CJ de la infiintare, exclusiv pentru scopul promovarii Iasului. Obiectivul proiectului, intitulat „Iasul, oras al evenimentelor“ este reprezentat practic de transformarea Iasului intr-un organizator profesionist de simpozioane, tirguri, expozitii sau intilniri de afaceri. Punctul central al strategiei ar fi reprezentat de viitorul Centru Expozitional „Moldova“, care ar urma sa fie inaugurat in 2009. Concret, toate evenimentele care au loc in mod curent la Iasi, la care s-ar adauga si altele noi, ar fi grupate pe o „axa a timpului“, astfel incit in oras sa aiba loc permanent astfel de manifestari. Practic, oamenii de afaceri, de cultura sau stiinta s-ar obisnui cu ideea ca in fiecare saptamina la Iasi are loc cel putin o intilnire, o conferinta sau o expozitie. „Cracovia sau Stuttgart au realizat o adevarata industrie din manifestari. Cu acest brand am deveni o umbrela pentru toate domeniile de excelenta. Avem baza umana pentru a veni cu specialisti indiferent de evenimentul organizat. Daca spunem ca noi sintem specialistii in Romania, indiferent despre ce este vorba, ne vom construi o identitate clara“, a spus consilierul judetean Adrian Iurcan, initiatorul proiectului.
Trasee turistice, marcate distinct
Abia initiata, ideea a fost deja intimpinata cu rezerve de reprezentantii Grapefruit Design. „Cu 50.000 de euro nu faci nimic. Nu avem infrastructura, nu avem hoteluri, nu avem strazi, nu avem spatii de expunere. Trebuie investitii enorme pentru a atrage in permanenta organizatorii de evenimente la Iasi“, a apreciat Ursache.
De partea cealalta, Adrian Iurcan a apreciat ca infrastructura necesara va fi realizata de investitori, daca se demonstreaza ca Iasul poate gazdui constant manifestari economice sau stiintifice. „Numaram pur si simplu: ce manifestari avem? Astea. Cite locuri de cazare ne trebuie pe luna? Sa zicem ca 10.000, iar Iasul are 6.000 de locuri in hotelurile existente. Vor fi investitori care vor construi alte 4.000 de locuri de cazare, pentru ca vor sti ca exista loc si nu vor sta cu hotelurile goale. La fel vom proceda si pentru piata librariilor, a restaurantelor sau a magazinelor de suveniruri“, a spus Iurcan.
Separarea neta a turistilor de rezidenti si citeva bidinele de vopsea ar putea scoate Iasul din anonimatul turistic. In opinia lui Iurcan, construirea unor parcari special pentru turisti si marcarea unor trasee turistice ar putea transforma Iasul intr-o atractie pentru turismul specializat. „Se poate proceda ca la traseele turistice de la munte: o dunga rosie inseamna traseul Eminescu; un patrat galben – traseul biserici. Marcate pe o harta turistica, ar dirija vizitatorul pe domeniul care il intereseaza. Daca parcarile turistice ar fi interzise mertanelor sau gipanelor, turistii ar sti ca au unde parca oricind autocarul“, a spus Iurcan.
Consilierul s-a declarat adeptul politicii pasilor marunti, apreciind ca alocarea unui milion de euro numai pentru imaginea Iasului este practic imposibila. „Suma nu este mare, daca o intindem pe 10 ani, dar bugetul va avea mereu alte prioritati. Se va pune mereu accentul pe drumuri, scoli sau alte necesitati, iar brandul va ramine mereu pe locul 22“, a incheiat Iurcan.
Cum a aparut sintagma „Iasul, capitala culturala“?
Iasul si-a pierdut statutul oficial de capitala a Moldovei in 1860, odata cu stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti. In compensatie, pentru menajarea orgoliilor iesenilor, orasului i s-a atribuit, neoficial, titlul de „a doua capitala“, domnitorul urmind sa-si aiba o a doua resedinta oficiala in fosta capitala a Moldovei. In perioada interbelica, Iasul a inceput sa fie cunoscut ca centru al miscarii culturale romanesti, titlul de „a doua capitala“ fiind inlocuit treptat de cel de „capitala culturala“.
Ce cred romanii ca ar reprezenta Iasul
Dincolo de proiecte, initiative si declaratii, imaginea Iasului in restul tarii poate fi rezumata in citeva cuvinte, toate legate de trecutul acestuia. Printr-un scurt sondaj de opinie, telefonic, in Constanta, Timisoara si Cluj-Napoca, reporterii „Ziarului de Iasi“ au incercat sa reconstituie imaginea orasului pentru ceilalti romani. Intrebarea „La ce va ginditi prima oara cind auziti de Iasi?“ a scos la iveala doar doua categorii de raspunsuri: „la nimic“ si „Palatul Culturii, Eminescu, Creanga, Universitate, Copou“. Nici unul dintre repondenti nu a pomenit de echipa de fotbal sau de tirgurile nationale de textile sau masini agricole organizate in oras. „Iasul este un puternic centru universitar si aveti o viata studenteasca teribila. Altminteri, ce sa spun? Ma gindesc la Palatul Culturii, la Copou, la Eminescu si Creanga“, a spus Viorica Ionescu din Cluj. „Iasul este leaganul culturii. Trei Ierarhi, Palatul Culturii, toata lumea a auzit de ele. Are si Creanga o casuta a lui acolo, nu mai stiu pe unde exact“, a precizat Stela Loghin din Constanta. Pentru Leontina Jurca, din Timisoara, cultura este singura imagine nascuta la auzul cuvintului „Iasi“. „De Iasi se leaga Eminescu, Copoul, muzica clasica de la Filarmonica, parcurile. In preajma Iasului a copilarit Creanga. Dar din ziua de azi chiar nu stiu ce sa spun. Am fost doar o data prin Iasi, cu pruncii. Acum sint o bunicuta“, a spus Jurca. Pentru Maria, din Cluj, care nu a vrut insa sa-si declare si numele de familie, Iasul nu inseamna mai nimic. „Este un oras care imi este drag, dar nu pot sa spun ceva anume despre el“, a precizat aceasta. „La ce ma gindesc cind aud de Iasi? La moldoveni. Este insa o zona pe care nu am vizitat-o si despre care nu stiu mai nimic“, a spus si Mirela Vieru, din Constanta.
Campania „I love New York“
„I love New York“ a reprezentat una dintre cele mai reusite campanii de promovare a unui oras, tricourile cu imaginea a literei „I“, urmata de simbolul inimii, sub ele fiind literele „N“ si „Y“ devenind clasice. Campania a fost lansata in 1977 de catre departamentul de dezvoltare economica al statului New York, in scopul relansarii imaginii turistice a orasului. Campania trebuia initial sa dureze doar doua luni, fiind continuata insa si dupa acest interval. Dupa momentul 11 septembrie 2001, tricourile cu inscriptia „I love New York“ au devenit un veritabil simbol al luptei antiteroriste si al solidaritatii cu victimele atentatului. Tricourile inscriptionate au devenit cel mai bine vindut suvenir din New York, orasul reprezentind principala destinatie turistica din Statele Unite.
Alte exemple de branduri
Majoritatea marilor orase europene dispun de un brand construit in jurul unei imagini reprezentative. Astfel, Oxfordul este recunoscut ca unul dintre cele mai importante centre universitare europene, Londra se individualizeaza prin palatul Buckingham sau prin celebrul sau turn, iar Manchesterul prin echipa sa de fotbal. „In Maroc, un excentric a vopsit citeva stinci din desert in roz, albastru sau galben. Dintr-o simpla zona desertica, a devenit o atractie turistica de prim rang, chiar daca este doar ceva artificial“, a spus Ursache. Conform precizarilor Claudiei Stoica, landul Sachsen-Anhalt este recunoscut ca „landul care gindeste cel mai mult“, iar capitala acestuia, Magdeburg, ca „orasul celor care se scoala primii“. „Nu se poate spune ca saxonii gindesc mai mult decit alti germani sau ca cei din Magdeburg pleaca la munca mult mai devreme decit restul tarii. Dar aceste sloganuri au prins“, a spus Stoica.
Croatia isi cladeste locul in turismul mondial prin accentul pus pe cravate. „Croatii sustin ca ei le-au inventat. Nu exista magazin de suveniruri in care sa nu gaseste cravate, de toate formele si culorile“, a spus Iurcan. In capitala Croatiei, Zagreb, primul obiectiv turistic este cimitirul central, Mirogoj. „Cind mi s-a spus la hotel ca cimitirul este principalul obiectiv turistic, am crezut ca omul isi bate joc de mine. L-am vizitat. Gradina Botanica este frectie pe linga cimitirul din Zagreb. Sa tot mori, ca sa spun asa. Este emblema Zagrebului si o emblema vinduta extraordinar de bine“, a spus Iurcan.
Conform indexului Anholt-GMI, Londra este cel mai apreciat oras din lume. La sfirsitul anului trecut, Anholt-GMI a publicat un clasament al celor mai puternice branduri de oras, clasament alcatuit dua chestionarea a 17.502 oameni din intreaga lume.
Punctele tari ale Londrei au fost reprezentate de usurinta gasirii unui loc de munca, facilitatile oferite oamenilor de afaceri, posibilitatile oferite de sistemul educational si usurinta integrarii intr-o comunitate.

Top 20
1. Londra
2. Paris
3. Sydney
4. Roma
5. Barcelona
6. Amsterdam
7. New York
8. Los Angeles
9. Madrid
10. Berlin
11. San Francisco
12. Toronto
13. Geneva
14. Washington
15. Bruxelles
16. Milano
17. Stockholm
18. Edinburgh
19. Tokyo
20. Praga

Publicitate și alte recomandări video