16.000 de bolnavi umiliti in fata unei usi

Este iarna si un frig patrunzator razbeste prin toate hainele si incaltarile, pina la piele. Ioan Pintilie, un barbat la 65 de ani, bolnav de diabet, este in fruntea cozii. Are ajutor un baston, ca l-au lasat un pic picioarele, tot din cauza diabetului. A venit pe jos, tocmai din Podu Ros, ca sa-si ia reteta pentru insulina. E trezit de la trei noaptea si face acest lucru aproape in fiecare luna. O zi dedicata cozilor de la cabinetul 150, de Diabet, din Policlinica. La fel ca Ioan Pintilie fac acest lucru alti 16.000 de bolnavi de diabet din tot judetul Iasi, inclusi in programul national de diabet. O data pe luna, la doua luni sau mai rar, in functie de glicemie, acesti bolnavi sint nevoiti sa faca coada la singurul cabinet care le elibereaza retetele gratuite pentru medicamente. Cei care raspund de programul national spun cinic ca, daca totul e gratis, atunci n-au decit sa stea la coada.
La 5.30 se da drumul in Policlinica
„Cei cu insulina trebuie sa mearga la medicii specialisti mai des, sa vada cum e glicemia, daca a crescut, daca a scazut. In functie de asta, ne stabilesc dozele pe zi sau pe saptamina. Apoi, sint cei cu medicamente care, tot asa, in functie de glicemie si de ce medicamente sint la farmacie, le schimba sau nu tratamentul. Odata ce l-ai capatat, diabetul il duci pina la moarte. Vrei, nu vrei esti obligat sa ajungi aici, la Policlinica”, imi explica unul dintre cei care-l secondeaza pe Ioan Pintilie. Dupa el, la coada s-au mai adunat citiva barbati si o femeie din Schitu Duca. Toti sint pentru retetele de insulina. Mai au putine in stocul de acasa si, prevazatori, au grija sa-si reinnoiasca cota din timp. „Ce sa facem, stam la coada. Ca pe vremea lui Ceasca. Ne amintim de vremuri bune”, ride hitru unul dintre ei. „Mai greu este cind trebuie sa stai la coada pentru analiza la glicemie. Vii nemincat, ca asa trebuie, si stai citeva ore bune in picioare. Este destul de riscant, ca, in acest timp, poate sa-ti scada glicemia si sa lesini. Un diabetic nu trebuie sa stea prea mult timp nemincat. De mai multe ori s-a intimplat sa lesine bolnavi in fata cabinetului”, se baga in vorba altul de la coada, vorbind cu naduf. Oamenii incep sa-si spuna oful, cind afla ca sint de la ziar, ca tot nu i-a ascultat nimeni de ani de zile. „Nu poti sa te duci la alt medic ca sa-ti dea reteta pentru insulina sau pentru medicamente. Poti sa o faci doar daca ai bani pentru ele. Aici sintem in program si le primim gratuit. Gratuit, dar cu asteptare la coada, ca sintem foarte multi si e un singur cabinet. Aici ne adunam si de la tara si de la oras”, completeaza altul. Pe la ora 5.30, agentii de paza le dau voie diabeticilor sa intre in holul policlinicii. Aici e mai cald si asteptarea devine parca mai usoara. Sint si citeva scaune, unde sa-ti odihnesti oasele. Doamnele de la ghisee apar putin inainte de 6:00. Dupa citeva minute, coada se reface repede in fata ferestruicii si bolnavii de diabet primesc bonurile de ordine. Ioan Pintilie l-a primit pe cel care poarta numarul 1. E bucuros ca va scapa, cel tirziu, pe la 8 si 15 minute, dupa ce incepe programul doctoritei la cabinet. „Se mai intimpla citeodata ca, desi esti primul venit, primesti bonul cu numarul 3 sau 5 sau 6. Asta inseamna ca primele numere au fost retinute pentru vreo cunostinta a cuiva. Ne-am obisnuit insa si cu asta, si cu altele”, imi explica un barbat patit care a prins acum bonul cu numarul 3.
Coada pe doua rinduri
La ora 6.30, in fata cabinetului de Diabet de la etajul I, nu mai este loc sa arunci un ac. E inabuseala si oamenii, incotosmanati in haine groase, vorbesc intre ei despre una alta, sa treaca mai repede timpul. O coada pe mai multe rinduri, de vreo 30 de oameni, este facuta deja in fata cabinetului unde se ia singe pentru analize, vizavi de cel de consultatii. Usa este inca inchisa, programul incepind la ora 7:00. Cei mai multi sint persoane in virsta, printre ei insa pare pierdut un tinar de vreo 23 de ani, care tine rind pentru tatal sau. „Este abia operat si nu poate sa stea la coada. Cind am sa ajung in fata, am sa dau telefon sa-l aduca cu masina”, imi explica el. Asistentele care se ocupa de analize ii dau voie primului client sa intre la ora 7 si 9 minute. Ce mai conteaza citeva minute in plus la orele deja trecute de asteptat in picioare? Cei de la urma au de stat 2 ore, ca dupa ora 9 nu se mai fac analize. O alta coada, cu bonuri de ordine, vreo 70 impartite deja, se face in fata cabinetului de consultatie. Inainte de ora 8, primii bolnavi se string ciorchine in fata usii si nu mai dau voie celor care, cunostinte sau pile, cum le spune Ioan Pintilie, intra fara bon, inaintea celor care-s veniti cu noaptea-n cap. Un barbat inalt, cu caciula de miel si rosu la fata, fara bon de ordine, da sa intre in cabinetul unde, tocmai a pasit doctorita Olimpia Gutu. Bolnavii il opresc si scandalul sta gata-gata sa izbucneasca. Cineva insa ii sopteste ca la acelasi cabinet mai este o alta usa, pe partea cealalta de hol si unde, daca ciocanesti intr-un anumit fel, poti intra peste rind. Barbatul se retrage si spiritele se linistesc. O femeie care-l insoteste il inghionteste sa incerce usa cealalta. Omul insa nu stie semnalul si usa ramine incuiata. Dar mai are un pic de rabdare, ca doar a vorbit cu doamna doctor cu o zi inainte, dupa cum le spune el bolnavilor.
Urmeaza o alta coada, la farmacie
Dupa patru ore de stat in picioare, Ioan Pintilie are unda verde sa intre in cabinet la 8 si 9 minute. Te gindesti ca asistentele si doctorita s-au vorbit parca sa inceapa lucrul cu 9 minute peste ora de program. In cabinet, primul bolnav de diabet nu pierde vremea prea mult. Nici medicul, care pina la ora 14, consulta pe banda rulanta peste 50 de pacienti si le da retete la fiecare. Ioan Pintilie iese astfel la ora 8 si 13 minute fix si-mi spune ca o sa mai faca coada inca o data la farmacia Spitalului „Sf. Spiridon”, ca sa-si ia insulina. „E drept, acolo se sta mai putin, dar tot coada se numeste”, mai spune el indreptindu-se spre iesire. In urma lui, asteptarea celorlalti se prelungeste pina spre orele 14:00. Cozile se formeaza din nou un pic mai tirziu, cu cei care au bonuri de ordine la programul de dupa-amiaza al doctorilor. Sint mai mult cei veniti de la tara si care au dat dimineata singe pentru analize, iar dupa ora 14:00 stau din nou la coada pentru consultatie si retete la medicamente. Pentru ei, calvarul cozilor se incheie seara si orele de asteptare i-au slabit pe multi care au stat doar cu un sandvici si apa o zi intreaga. (Carmen MAFTEI)
„Ei fac coada o data la doua luni si nu vad ce este atit de grav acest lucru, daca primesc absolut totul gratuit”
Despre cozile pe care le formeaza zilnic bolnavii de diabet in fosta Policlinica nr.1, cadrele medicale implicate in programul national de diabet spun ca ar fi artificiale. „Cea mai mare vina a formarii acestor cozi este a bolnavilor. Ei nu trebuie sa stea pe holuri dupa ce au facut analizele. Se pot plimba in oras pina la ora 14.00, cind trebuie sa vina apoi la consultatie. Ei insa prefera sa stea la coada in fata cabinetului. Aglomeratia de acolo este creata artificial de bolnavi”, spune prof.dr. Mariana Graur, sefa Clinicii de Diabet si Boli de Nutritie de la Spitalul „Sf. Spiridon” si coordonatorul pe Iasi al programului national de diabet. Aceasta a adaugat ca diabetul este una dintre bolile cele mai protejate, beneficiarii programului primind consultatii de la medici specializati, medicamente si analize gratuite. „Ei fac coada o data la doua luni si nu vad ce este atit de grav acest lucru, daca primesc absolut totul gratuit”, sustine prof. Graur. Pentru a mai descongestiona aglomeratia formata din bolnavii de diabet, conducerea Ambulatorului Spitalului „Sf. Spiridon” (fosta Policlinica nr.1 – n.r.) spune ca a facut un ghiseu special pentru ei si a pus la dispozitia programului de diabet doua cabinete. „Am incercat sa cautam solutii pentru a rezolva aglomeratia ce se face de citiva ani. Am facut un triaj special pentru ei, am pus la dispozitie doua cabinete, apoi am incercat sa introducem programari pe litere, asa cum este in sistemul de pensii. Acesta din urma insa nu a mers. Aglomeratia a continuat, desi noi am facut, pe partea noastra, tot ce s-a putut”, explica dr. Irinel Zavate, directorul ambulatorului. Din cele doua cabinete insa, doar unul este folosit cel mai mult pentru consultatii. In cel de-al doilea, bolnavilor de diabet li se recolteaza singe pentru analiza glicemiei. Astfel, la ora actuala, doar un singur cabinet a ramas pentru consultarea a 16.000 de bolnavi din tot judetul. Coordonatorul programului de diabet, prof.dr. Graur, vede in rezolvarea situatiei desfiintarea recoltarii probelor pentru analize si trimiterea bolnavilor la laboratoarele din oras. „Daca se face atita galagie, vom desfiinta recoltarea singelui si efectuarea analizelor si fiecare bolnav sa mearga unde va sti el sa si le faca. Apoi, vom elibera retetele doar dupa ce acestia vor veni cu analizele deja facute”, incheie sefa Clinicii de Diabet. (C.M.)