500 de copii sint depistati anual, la Iasi, cu boala geniilor

Pe hirtia alba, Lucian asterne repede, cu mina stinga, literele de la dreapta spre stinga, la fel ca in scrierea araba. De altfel, asa il si poreclesc colegii sai de scoala: Arabul. Mina stinga cu care scrie este facuta „cirja” pe caiet si pare de neinteles cum din aceasta pozitie incomoda pot rasari litere: o scriere greu de inteles, dar corecta gramatical. Insa spatiul hirtiei are alte reguli pentru Lucian. Cind este pus sa schimbe creionul din mina stinga in cea dreapta, elevul de 11 ani se blocheaza. Lucian sufera de o tulburare ciudata de invatare la fel ca multi alti copii care, in ciuda unui IQ de multe ori de invidiat, ingrosau inainte de ’89 rindurile analfabetilor, iar astazi maresc cifra abandonurilor scolare. Sint copii atinsi de dislexie, adica deprind greu cititul, disgrafie – scrisul, sau discalculicie – socotitul. In Iasi, «boala lui Einstein si a lui Leonardo da Vinci», cum a mai fost numita, este depistata la fiecare inceput de an scolar la peste 500 de copii de clasa a II-a, din totalul de aproximativ 14.000. Sint copii care, desi inteligenti, unii chiar peste medie, leaga greu cuvintele sau nu le deslusesc intelesul, trudesc din greu buchiile ca sa le citeasca sau sa le scrie, stinga si dreapta sint pe dos sau socotitul nu are nici noima.
Boala e depistata dupa primul an de scoala
In Iasi functioneaza din 1962 un Centrul de Logopedie Interscolara, unic in Romania datorita structurii lui. Aici, de ani de zile, sint tratati copii care sufera de boala lui Einstein sau Leonardo da Vinci depistati in scolile din oras. Astazi, centrul functioneaza in incinta Scolii „Gh. Asachi”, iar in Iasi lucreaza 16 logopezi. In fiecare an, la inceputul anului scolar, toti copiii de virsta scolara sint verificati daca sufera de dislexo-disgrafie. Lucian a venit la centru impreuna cu mama sa, dupa ce familia s-a mutat de putina vreme in Iasi. „Are probleme mari cu scrisul si nu stim ce sa facem”, spune ingrijorata mama baiatului, adaugind ca a incercat de multe ori sa-l faca sa scrie cu mina dreapta, dar toate insistentele s-au soldat cu un esec. La Centru, Georgeta Burlea, profesor de logopedie, ii pune baiatului diagnosticul: „Sufera de disgrafie. Nu ar fi fost atit de grav daca ar fi scris doar cu mina stinga insa, la Lucian scrierea este, in plus, de la dreapta spre stinga, la fel ca in scrierea araba. Pentru el este prea tirziu ca sa mai indrepti ceva”. Astfel ca, pentru Lucian, care este in clasa a V-a, lucrurile sint, din pacate, batute in cuie. „Odata format cu aceasta scriere, la aceasta virsta este imposibil sa mai schimbi ceva. El va ramine asa toata viata. Bineinteles, nu va excela intr-un domeniu unde este nevoie de un scris caligrafic si corect gramatical. Dar poate excela foarte bine in alte domenii daca i se va acorda atentie sporita din partea familiei”, spune logopedul iesean. De obicei, diagnosticul clar de dislexo-disgrafie se pune la copii dupa ce acestia au parcurs si clasa II-a. Si aceasta deoarece se considera ca scrisul si cititul reprezinta un proces ce trebuie parcurs in etape, iar tot creierul si sistemul nervos central al copilului se maturizeaza in acesti doi ani. In aceasta perioada de invatare a copiilor, parintii si invatatorii trebuie sa fie atenti la simptomele care anunta un astfel de diagnostic.
Dintr-un copil gingav si aproape debil, acum e aproape normal
Emilian are 10 ani, este printre premianti la scoala si deja in fascineaza tot ce tine de masini. La 6 ani insa, baiatul promitea sa fie un copil gingav si chiar cu debilitate mintala. „In clasa I, Emilian, avea mintea unui copil de trei ani, desi avea un intelect normal. Cind a venit prima data la centru nu-l puteam tine nici o clipa sa stea locului. Era intr-o continua miscare si chiar daca il tineam de mina incepea sa dea din cap, numai sa miste ceva la corpul sau. La el era vorba de o intirziere globala: nu stia care e stinga si care e dreapta, confunda literele si cuvintele, avea un limbaj de copil de 3 ani, concentrarea lipsea cu desavirsire, avea tulburari grave de orientare si coordonare spatiala”, spune logopedul iesean care a reusit cu acest copil sa recupereze totul in numai un an de zile. „Ce pot sa spun este un copil normal, si numai cind imi amintesc cum era, ma ingrozesc. Credeam ca m-a pedepsit Dumnezeu atunci. Este alt copil acum si sint fericita”, spune mama baiatului.
Cauzele dislexiei sint neurologice sau genetice
Ce-i drept, cauzele deficientelor lui Emilian se pare ca trebuie cautate la nasterea lui cind, dupa un travaliu de 24 de ore, mamei i s-a facut pina la urma cezariana. Dar nu se poate spune sigur ca doar nasterea grea a fost cauza problemelor lui Emilian.
De altfel, lumea stiintifica este inca impartita in privinta cauzelor dislexiei, de ea ocupindu-se medici, psihologi si logopezi. Unii medici invoca explicatii neurologice, accidente pe creier la nastere sau dupa nastere, altii aduc in discutie mostenirea genetica. In „arhitectura” creierului exista o caracteristica ce provoaca greutati in „decodarea” sensului cuvintului scris. „Dupa parerea mea, exista si cauze neurologice ale aparitiei dislexiei. Acestea sint produse in urma unei tulburari a emisferului sting in timpul perinatal sau chiar in timpul nasterii. Este o afectiune discreta, iar copilul se poate naste cu schimbari ale functiilor emisferelor”, a spus prof.dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie de la Spitalul de Recuperare.
Este cunoscut faptul ca procesul de citire se realizeaza in mod diferit in creierul femeilor fata de cel al barbatilor. Medicii au stabilit ca baietii sufera de dislexie de 2-3 ori mai des decit fetele. Din pacate, deocamdata nu exista metode medicale de tratare a acestei boli. De multe ori insa, faptul ca parintii nu apeleaza la un specialist logoped determina consecinte grave. „Odata ce creste, copilul incepe sa constientizeze din ce in ce mai mult defectul pe care il are si devine introvertit, iar situatia lui scolara este data toata peste cap. Se ajunge la esec scolar, la abandon scolar. Astfel se ajunge la dislexia la adult, despre care, in Romania, nu prea se vorbeste. Astfel ar putea fi explicata aparitia unui taran genial inventator, dar analfabet, care tine prima pagina a ziarelor sau devine personaj de reportaje pentru televiziuni”, mai spune Georgeta Burlea.
O metoda ingenioasa de depistare a dislexiei la Iasi
Logopedul iesean lucreaza cu dislexici de 17 ani. Studiile facute si care au dus la realizarea unei lucrari de doctorat cu aceasta tema au facut ca in 2004 Georgeta Burlea sa-si patenteze un dispozitiv de diagnosticare a dislexo-disgrafiei. „Este vorba despre un dispozitiv format din doua discuri, pe care sint imprimate toate literele alfabetului si imagini si care, rotite, duc la formarea de cuvinte. Eu l-am numit «Caruselul cuvintelor» si l-am brevetat anul trecut la OSIM. Cu acest carusel se pot depista semnele dislexo-disgrafiei foarte usor”, explica prof. Burlea. Inventia a primit anul trecut, medalia de argint la Salonul de Inventica de la Iasi, apoi medalia de bronz la Salonul Mondial al Inventiilor „Eureka 2004” de la Bruxelles. „Caruselul cuvintelor” a primit apoi si aprobarea Mnisterului Educatiei pentru a fi introdus in gradinite si in scoli. Pentru aceasta insa Georgeta Burlea este in cautarea unui investitor care sa produca in serie inventia. Pentru ca, asa cum credea ea, dislexo-disgrafia poate fi corectata o data ce a fost depistata din timp. (Carmen MAFTEI)
Cum pot parintii sa-si dea seama daca au un copil dislexic
In formele cele mai usoare ale acestei boli, pacientii nu confunda decit sunetele sau literele asemanatoare sau le distorsioneaza. Dislexicii inverseaza ordinea silabelor, citesc de la cap la coada, sar litere sau le «pun din burta», ori nu pot citi un cuvint. Nu scriu dupa dictare, uita propozitiile auzite, isi gasesc greu vorbele. Alti dislexici se concentreaza greu, isi coordoneaza greu miscarile sau nu au simtul orientarii. Pot avea un simptom sau le pot avea pe toate, insa cu terapia potrivita pot fi recuperati in mare masura. Boala Einstein sau Leonardo da Vinci este insa atit de controversata incit si nici pina astazi nu i s-a dat de capat. In citeva cuvinte insa se poate spune ca este o tulburare de invatare a scrisului si cititului in conditiile in care nu exista nici o deficienta senzoriala. „Sunetele unei limbi se numesc foneme. Scrisul este o insiruire de foneme, deci de sunete, care se exprima in timp in intilnirea cu spatiul care este pagina. Din necoordonarea timpului de exprimare a sunetelor cu spatiul de scris rezulta aceasta tulburare numita dislexo-disgrafie”, explica prof. Georgeta Burlea, doctor in psihologie si specialist in dislexo-disgrafie. (C.M.)
Tom Cruise si Keanu Reeves sufera de dislexie
In medie, fiecare al zecelea om din lume sufera de dislexie, mentioneaza cotidianul on-line american „Dailyrecord”. Oamenii de stiinta explica succesele dislexicilor prin faptul ca, neputind intra in detalii, acesti oameni isi dezvolta capacitatea de a sesiza mai bine fenomenul in ansamblu si pot avea idei cu adevarat originale. Pe de alta parte, un ascuns sentiment de frustrare ii face sa aspire la mai mult, le creeaza necesitatea de a-si demonstra mereu ceva, de a lupta. Adrian Atkinson, specialist in psihologia afacerilor, a observat ca „majoritatea absoluta a oamenilor care au cistigat milioane de dolari, au avut o copilarie grea”. Probabil ca cel mai cunoscut si mai bogat om de afaceri britanic, care sufera de dislexie, este Richard Branson, seful companiei de telecomunicatii „Virgin”. „Stiam ca nu voi face fata examenelor de admitere, asa ca m-am apucat de alte lucruri”, a confirmat el ipotezele oamenilor de stiinta britanici. Un alt exemplu de om de succes care sufera de dislexie este actorul american Tom Cruise, stingaci, care a dobindit aceasta boala dupa mai multe incercari ale parintilor sai de a-l face sa scrie cu mina dreapta. Colegul sau Keanu Reeves, unul dintre cei mai bine platiti actori ai Hollywood-ului, citeste si el cu greutate. Printesa Victoria a Suediei a recunoscut si ea ca nu stie sa citeasca bine. Multi oameni geniali au suferit de dislexie, printre acestia numarindu-se Winston Churchill, Hans Christian Andersen, Thomas Edison, Albert Einstein sau Leonardo da Vinci, acesta din urma raminind celebru si pentru faptul ca scria de la dreapta la stinga, cu literele intoarse, astfel incit toate manuscrisele sale puteau fi citite numai in oglinda. (C.M.)