Ieseanul Constantin Chirila si-a dedicat viata sustinerii familiei lui Ilie Ilascu

Un iesean de 62 de ani si-a facut un crez din a ajuta familia lui Ilie Ilascu, incarcerat la Tiraspol in urma cu opt ani de zile. De citiva ani viata lui Constantin Chirila se masoara in drumurile de la Iasi la Chisinau, in intilnirile cu familia basarabeanului, in coletele cu hrana si mincare trimise acesteia. Cea mai mare stradanie a sa de un an de zile incoace este sa stringa bani pentru a le face un monument funerar de piatra parintilor lui Ilie Ilascu, la cimitirul din Taxobeni (jud. Balti). Pentru Constantin Chirila, grija pe care o acorda familiei Ilascu nu este un simplu act caritabil. "Este o datorie pe care o avem noi, toti romanii", spune el. Convins ca trebuie sa-si implineasca aceasta datorie sacra, Constantin Chirila a incercat in zadar sa adune bani pentru lespezile de piatra. "Am mers la organizatiile neguvernamentale, am dat anunturi in ziar, dar degeaba. Nu ne-a ajutat nimeni", s spus el, cu amaraciune in glas. Cu toate acestea, ieseanul nadajduieste ca in cele din urma se vor gasi niste oameni cu un suflet mare ca al lui, care sa puna mina de la mina si sa faca mormintul pina la 27 iulie 2000. "Atunci se vor implini doi ani de cind a murit tatal patriotului", a explicat Constantin Chirila. Ideea de a le face mormint parintilor basarabeanului i-a venit in urma cu un an, cind mama lui Ilie Ilascu, Natalia, i-a dat sa citeasca ultima scrisoare primita de la fiul ei. "Am citit si am vazut cele vreo noua fotografii din «Literatura si Arta». Cred ca i-ati facut tatei la un an, o fi fost si Iuric, si Aneta, si Jenea. Pe fotografia din ziar am vazut ca ati scos gardul de la fintina. Daca voi iesi cindva de aici, ii voi pune tatei alta cruce. Pe fotografie se vad niste buruieni pe mormint; ar trebui de rupt", ii scria Ilie Ilascu mamei sale, pentru ultima data, pe 2 august 1999, din celula sa din Tiraspol. La scurt timp, batrina a cazut rapusa de ciroza, luindu-si locul linga sotul ei, la cimitirul din Taxobeni. "De atunci incerc sa ii indeplinesc dorinta patriotului. Din pacate, pina acum nu s-au facut decit fotografiile funerare batute in piatra. Familia Ilascu a platit 400 de dolari pentru asta", a repetat Constantin Chirila. El i-a cunoscut familia lui Ilie Ilascu, in urma cu doi ani, insa este ca si cum s-ar sti impreuna de-o viata. "Am fost pentru prima data acasa la mama patriotului, la Taxobeni, pe 2 octombrie 1998. Am gasit-o flaminda si bolnava, fara bani. Suferea cumplit, abia ii murise sotul", isi aminteste C. Chirila. Tine minte cu exactitate toate drumurile pe care le-a facut apoi pentru a o ajuta, pentru a-i duce bani si mincare: pe 26 octombrie 1998, pe 22 decembrie 1998, pe 13 martie 1999, apoi pe 27 martie, de ziua Unirii Basarabiei cu Romania. Apoi, cind a aflat ca batrina este bolnava, a adus-o la Iasi, la Spitalul "Sf. Spiridon", unde a ingrijit-o pina la sfirsitul zilelor. "Domnule Chirila, Va multumesc din suflet pentru tot ce faceti pentru mine si pentru apropiatii mei. (…) Sa va aiba domnul in paza sa, si poate Da si ne intilnim cindva in orasul celor sapte coline", ii scria Ilie Ilascu ieseanului, cu doua luni in urma. Constantin Chirila spera ca pina atunci sa ii implineasca dorinta de a le ridica un mormint parintilor patriotului. (Emilia CHISCOP)