"Uneori, magistratii gresesc"

Doua sentinte ale judecatorilor ieseni date in acelasi dosar si pronuntate la un interval de noua luni de zile nu fac decit sa ridice un nou semn de intrebare asupra calitatii actului de justitie din Romania. Avind la indemina exact aceleasi probe pe care le-au detinut si colegii lor de la Tribunal, judecatorii de la Curtea de Apel Iasi s-au pronuntat ieri in dosarul "Furtul anului", schimbind radical gradul de vinovatie a celor implicati. Daca pe 26 ianuarie a.c., judecatoarea Violeta Petrescu, de la Tribunalul Iasi, i-a scos basma curata pe autorii unui "tun" de 7,5 miliarde de lei, magistratii de la instanta superioara au considerat ca sentinta data initial este complet eronata si au taiat in carne vie, pronuntind pedepse cuprinse intre 3 si 12 ani de inchisoare. Dupa ce doi afaceristi iordanieni au fugit din tara avind asupra lor un milion de dolari, procurorii au demarat o ampla ancheta, in urma careia sase persoane au ajuns in boxa acuzatilor. Judecatoarea Violeta Petrescu s-a gindit vreme de doua saptamini inainte de a pronunta sentinta, iar in final i-a achitat atit pe fugari, cit si pe unul dintre principalii protagonisti ai afacerii, Constantin Elisei, fost comisar-sef al Garzii Financiare, gasit initial vinovat numai pentru un simplu fals. Sa vedem in continuare care au fost acuzatiile aduse de procurori si in ce masura judecatorii de la Curtea de Apel au mentinut respectivele acuzatii. Procurorii sustin ca, in august 1997, doi iordanieni, impreuna cu trei ieseni, au pus la cale o afacere murdara, de pe urma careia au cistigat fara mari eforturi circa un milion de dolari. Ei au gasit in Constanta o firma specializata in achizitionarea si depozitarea griului, "Comcereal" SA, iar in Iasi au pus ochii pe o alta societate, "Pangran" SA, care avea nevoie de respectivul griu la un pret convenabil. De subliniat ca iordanienii nu s-au gindit nici un moment sa scoata un profit din adaosul comercial practicat de obicei de intemediari, ei avind numai interesul ca, intr-un timp de citeva zile, aproape 9 miliarde de lei sa treaca prin conturile firmelor lor. Banii reprezentau contravaloarea a 10.000 de tone de griu si trebuiau platiti proprietarului griului, "Comcereal" SA Constanta. Anchetatorii sint convinsi ca arabii au plecat din start cu ideea ca vor fugi cu banii, imediat ce vor intra in posesia lor. La semnarea contractelor de vinzare-cumparare a griului, iordanienii au beneficiat de ajutorul iesenilor Constantin Elisei, Ioan Botezatu si Silviu Nastase. Afacerea de intermediere intre "Comcereal" SA si "Pangran" SA s-a derulat cu ajutorul firmelor "Alox Com" SRL si "Simon Trade" SRL, prima apartinind unuia dintre arabi, iar ultima detinuta de Silviu Nastase si controlata de arabi. Ia banii si fugi! Un prim contract, semnat la Constanta, i-a avut drept protagonisti pe Petrea Pienescu, directorul general al "Comcereal" SA, de o parte, si pe Constantin Elisei si Ioan Botezatu, de cealalta parte. Ultimii venisera ca reprezentanti ai firmei "Simon Trade", desi nici unul nu avea vreo calitate oficiala legata de respectiva societate comerciala. Procurorii afirma ca Elisei urma sa fie rasplatit de arabi cu un spatiu comercial evaluat in 1997 la 160 milioane lei, in cazul in care reusea sa-l convinga pe directorul Pienescu sa semneze contractul. Dupa ce s-a ajuns la consens, Elisei si Botezatu au semnat in fals actele, ca patroni ai firmei "Simon Trade". Simultan cu derularea evenimentelor de la Constanta, iordanienii au parafat contractul cu beneficiarul griului, "Pangran" SA, pe numele firmei "Alox Com". Actele fiind parafate, atit la Constanta, cit si la Iasi, raminea numai ca griul sa ajunga la destinatie, iar banii in contul firmei "Comcereal". Pentru o prima cantitate de griu, "Pangran" a platit 1,5 miliarde de lei, iar arabii au virat suma la "Comcereal", prin intermediul firmei "Alox Com", desi aceasta nu semnase vreun contract cu firma constanteana. Multumit ca treaba merge struna si fara sa se intrebe de ce nu a primit banii de la firma cu care a semnat contractul, directorul Pienescu a livrat si restul cantitatii de griu, in valoare de 7,5 miliarde lei. Odata vazuti cu atita banet in cont, iordanienii au transformat miliardele in dolari si au sters-o din tara, nu inainte de a lasa comisioanele promise. Directorul de la "Comcereal", gasit vinovat Spre deosebire de Violeta Petrescu, colega lor de la Tribunal, judecatorii de la Curtea de Apel au sesizat totusi ca se afla in fata unei afaceri murdare de proportii si i-au condamnat pe cei implicati. Astfel, in cazul lui Constantin Elisei, judecatorii au schimbat incadrarea juridica propusa de procurori, din inselaciune, in complicitate la inselaciune, pronuntind o pedeapsa de 5 ani de inchisoare. "Voi ataca sentinta la Curtea Suprema de Justitie", s-a marginit sa declare ieri avocatul Narcis Giurgiu, aparatorul lui Elisei. Aceeasi pedeapsa, 5 ani de inchisoare, a primit si ieseanul Ioan Botezatu, gasit vinovat tot pentru complicitate la inselaciune. Cei doi iordanieni au primit cite 12 ani de inchisoare, Saleh Al Bzoor pentru inselaciune, iar Al Saleh Suleiman, pentru complicitate la inselaciune. Ieseanul Constantin Nastase a primit 3 ani, pentru favorizarea infractorului, in timp ce directorul Petrea Pienescu va sta 3 ani si 6 luni dupa gratii, judecatorii gasindu-l vinovat de gestiune frauduloasa. De subliniat ca, in cazul acuzatiei de "asociere in vederea savirsirii de infractiuni", judecatorii au considerat ca nu sint suficiente probe in dosarul intocmit de procurori. Toti cei condamnati pot ataca sentinta in termen de 10 zile, urmind ca recursul sa se judece la Curtea Suprema de Justitie. (Adrian ONCIU, Olivia MOCANASU)