Razboiul vrajitoarelor

Nu-i usor sa rezisti in lumea vrajitoarelor. Concurenta este acerba, iesenii avind de ales intre cel putin zece vrajitoare, fiecare prezentindu-se ca fiind cea mai puternica si mai buna vrajitoare din estul Europei, daca nu chiar si din vest. Miza nu e deloc de neglijat: un cistig financiar ce poate ajunge si la 20 milioane pe luna, iar marfa cu care se lucreaza – naivitatea oamenilor – este usor de exploatat. Ca in orice afacere, si in lumea vrajitoarelor exista un razboi mocnit, fiecare incercind sa-si promoveze „serviciile” si „imaginea” nu numai prezentindu-se ca fiind cea mai puternica, ci si lovind dur „concurenta”, de fiecare data cind are ocazia. De exemplu, intre vrajitoarele din Iasi si cele din Grajduri sau Ciurea exista o adevarata disputa in ceea ce priveste „harul”. Cele din Grajduri si Ciurea spun ca sint singurele care au mostenit „harul ghicitului”. Replica vrajitoarelor din oras este pe masura, ele acuzind vrajitoarele din Grajduri si Ciurea ca „fac magie neagra”, iar ca bonus le pun eticheta de „needucate”. Nu este insa numai un conflict pe plan local, vrajitoarele din Iasi avind un ghimpe importiva „veneticelor”, cum sint numite vrajitoarele din celalte orase ale tarii care „poposesc” din cind in cind la Iasi si le fura clientii. Impostoare, asa le considera iesencele pe veneticele care se dau „regine” si n-au curajul sa iasa la „enterval” si sa arate ce pot.
„Vedeti dumneavoastra… Si in lumea noastra, a vrajitoarelor, se exista un pic de invidie”, explica Margareta, o vrajitoare din Iasi care isi primeste clientii intr-o casa pe strada Morilor, la nr. 50. Picul de invidie se transforma de fapt in acuzatii pline de venin, mai ales cind vine vorba de „harul mostenit din stramosi”, un adevarat „mar al discordiei” intre vrajitoarele Iasului.
„Tinerele care numai gura-i de ele”
Si asta deoarece vrajitoarele din oras nu sint recunoscute de cele din Grajduri si Ciurea, acestea considerind ca ele sint singurele care au mostenit „harul ghicitului si al vrajitoriei” de la strabunicele si stra-strabunicele lor care umblau cu cortul. „Ghicitul si descintatul e un har pe care nu-l are oricine. Numai noi l-am mostenit din stramosi si am pastrat traditia. Astea care apar prin ziare si la televizor sint niste tinerele care numai gura-i de ele. Ce sa mosteneasca ele care au renuntat la traditie si obiceiurile noastre. Oamenii habar n-au ca dau banul degeaba daca se duc la ele” spune Tereza, cea mai batrina ghicitoare din Grajduri.
„Fac descintece si farmece de rau”
Acuzate de lipsa de har, vrajitoarele din Iasi trec la artileria grea, acuzindu-le pe cele din Grajduri si Ciurea ca practica magia neagra. „Sa n-auzim de vrajitoraele din Grajduri si Ciurea. Nu ne intelegem deloc cu ele”, spune indignata Margareta, vrind parca sa ne ia si pe noi la bataie din cauza furiei ce a cuprins-o brusc. Si asta pentru ca, sustine ea, cele din Grajduri si Ciurea fac magie neagra. „Fac descintece si farmece de rau, leaga cununii, arunca blesteme asupra oamenilor. Asta-i harul care l-au mostenit ele. Si normal ca nu ne suporta, pentru ca noi facem magie alba”, se jura Margareta. Care, pentru a-si discredita concurenta, nu ezita sa le eticheteze pe „alea din Grajduri si Ciurea” drept „tiganci needucate, care poarta fuste largi, multe si rosii si care nici nu stiu bine sa vorbeasca romaneste”. Bineinteles, spre deosebire de ele, cele din Iasi care sint „tiganci romanizate, care stie sa vorbeste romaneste si nu face rau la oameni”. Concurenta neaga insa cu vehementa ca ar practica magia neagra. Oripilata parca numai de ideea ca ea ar putea face magie neagra, Tereza, cu o mina teatrala, isi face cruce de trei ori foarte larg, scuipa-n sin si le mai boscorodeste odata pe „alea din Iasi”: „Sint biete tinerele care habar n-au ce-i aia vrajitorie. Cleientul sa inteleaga clar lucru asta si sa nu se duca la ele, ca arunca banii pe geam!”.
Veneticele sint considerate niste „mincinoase si impostoare”
„Cleientul” poate insa sa mai aleaga si altceva daca nu ii convine oferta locala. Cel putin odata pe saptamina, in Iasi isi fac aparitia si vrajitoare din alte orase – Galati, Bacau, Bucuresti – care isi racoleaza clientii prin anunturile de mica publicitate. Bratara, Rodica, Maria – sint denumite „venetice” de vrajitoarele din Iasi, care nu le au deloc „la ficat” pentru ca strica piata si le fura clientii, in loc sa-si vada de treaba acasa la ele. „Mincinoase si impostoare”, le caracterizeaza Margareta pe vrajitoarele din alte orase pentru simplu motiv ca acestea isi aroga titluri pe care nu le au. „Regina Maria, cea mai puternica vrajitoare din sud-estul Europei, lidera incontestabila a vrajitoarelor din Romania, singura cu acest titlu”, asa se prezinta Maria, care poposeste la Iasi o zi pe saptamina pentru a rezolva problemele iesenilor. Numai cind aude cum se prezinta Maria, Margaretei i se face parul maciuca: „Mincioasa!”, spune ea cu naduf, amenintind cu miinilei prin aer, ca si cum si-ar baga cu sete mina in parul adversarei. „In Romania nu exista nici o regina sau o lidera a vrajitoarelor! Numai laudele-s de ele, ca sa ia ochii si banii oamenilor. Mai bine-ar sta la ele acasa!”, mai spune cu obida Margareta.
Strategie de marketing
Auzind acuzele ce i se aduc, autoincoronata regina Maria, ca o adevarata suverana, s-a comportat ca si cind celelalte ghicitoare nu ar exista, ingonorindu-le total: „Eu sint foarte ocupata, am multi clienti si nu am timp de invidia si rautatile lor. Nu vad de ce nu le convine prezenta mea in Iasi. Este problema lor daca iesenii prefera sa vina la mine”, spune Maria.
Dincolo de acuzatiile reciproce, legate de har si de magie neagra, razboiul mocnit al vrajitoarelor are o grea miza financiara. De altfel, acuzele in sine fac parte din „strategia” lor de marketing, care pare sa se bazeze pe principiul atragerii clientilor prin discreditarea concurentei. „La urma urmei, cine e cea mai buna are clienti si cistiga bani”, trage linie autoproclamata regina, „venetica” Maria.
O vrajitoare cistiga intre 10 si 20 de milioane pe luna
Nu e de mirare ca vrajitoarele se „sunteaza” si se discrediteaza reciproc, tinind cont de faptul ca „vrajitoria” este o afacere foarte banoasa. Numai pentru „deschisul cartilor”, adica o simpla consultatie, un client trebuie sa scoata din buzunar 50.000 lei. Dar, de obicei, la o singura sedinta, un client plateste cel putin 200.000 de lei, vrajitoarea «depistind» tot felul de farmece si blesteme care trebuie urgent dezlegate, si pentru care clientul trebuie sa plateasca atit „manopera”, cit si ierburile „aduse de peste mari si tari, sau culese dimineata cind e multa roua”. O ghicitoare de calitate medie are, in general, o medie de trei clienti pe zi. Facind un calcul simplu, la un minim de 20 de zile lucratoare, intr-o luna o ghicitoare poate cistiga minimum 12.000.000 lei. Cistigurile pot insa ajunge usor si la 20 de milioane. Si asta fara prea mare bataie de cap.
Psihologii: Oamenii apeleaza la vrajitoare pentru ca au nevoie de mister
Psihologii spun ca oamenii apeleaza la ghicitoare si vrajitori pentru ca au nevoie de mister. „Daca specialistii – medicii si psihologii, de exemplu – ofera certitudini, adevaruri cu care oamenii nu pot trai sau nu se pot impaca, vrajitoarele si ghicitoarele le ofera oamenilor misterul care inseamna intotdeauna si o raza de speranta”, spune prof.dr. Ion Dafinoiu, din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii „Al.I. Cuza” Iasi. Acesta crede ca oamenii care merg la vrajitoare sau ghicitoare sint cei care si cred in acestea tocmai pentru ca ele le pot da speranta ca vor scapa de necazurile cu care se confrunta. „Daca un bolnav este diagnosticat cu epilepsie si medicii ii spun ca nu se poate vindeca, persoanei respective ii va veni foarte greu sa traiasca cu aceasta idee, si de aceea va apela la o vrajitoare care spune ca il poate vindeca. La fel si cu ghicitul viitorului: omul simte nevoia de a cunoaste ceea ce ii rezerva viitorul, necunoscutul. Si dupa ce o vrajitoare ii spune ca il paste un pericol si ce trebuie sa faca pentru a scapa de acel pericol, daca omului nu i se intimpla nimic, atunci va crede si mai mult in vrajitoare. Practic, omul a scapat de fapt de un pericol inventat. Dar puterea de sugestie este foarte mare, iar vrajitoarele stiu sa se foloseasca de aceste mecanisme”, a mai spus prof. Dafinoiu. (Simona RELEA)