Scoala vendetelor de la Consiliul Local

Consiliul Local sau "scoala vendetelor", tot una. Alesii locali s-au reintilnit, dupa o luna, in sedinta ordinara si au mai tras o cearta strasnica in Sala Mare a Primariei. Ca punctele de pe ordinea de zi nasc polemici, nimic rau in asta. Avem un Consiliu in care fiecare arata ca gindeste si bine face. Cind insa se platesc polite personale, iesenii fiind pe post de popice, iar demnitarii – bilele care le culca la pamint, democratia se transforma in spectacol de circ. Afacerea "groapa de gunoi" a fost inmormintata ieri in Consiliul Local, prohodul fiind cintat de Gheorghe Nichita si Dan Carlan. Asocierea Primariei cu firma israeliana "Kolal" a picat la vot, dupa mai bine de o ora de dezbateri in care Constantin Simirad si Gheorghe Nichita si-au aruncat vorbe grele. A urmat imediat cererea RAJAC adresata Consiliului Local de a garanta cu bugetul Iasului imprumutul pe care regia judeteana l-a facut la BERD. A fost rindul lui Simirad sa-i dea cu tifla lui Nichita. Moldovenii primarului (8 la numar) s-au contrat cu pedeseristii (in numar de 7) si au respins proiectul. RAJAC va mai pierde cel putin o luna pina cind va obtine ceea ce doreste de la Primarie, iar demararea propriu-zisa a investitiilor va fi intirziata si mai mult. In acelasi timp, iesenii nu vor avea nici groapa de gunoi ecologica, alta investitie aruncata la cos. In total, cei 28 de consilieri prezenti ieri la sedinta s-au jucat ieri cu soarta a vreo 50 milioane de dolari. Prin votul lor, ei au dat asigurari ca o fac spre binele orasului. Viitorul va arata daca au facut bine sau au gresit.
Realizarea unei gropi ecologice la Tomesti, in locul celei clasice pe care o avem astazi, a fost o problema pe care si membrii executivului si consilierii prezenti la sedinta au bilbiit-o. Nici unii, nici altii n-au reusit sa lase deoparte amanuntele si sa discute concret ideile esentiale. Afacerea preconizata a fost gindita de primar in felul urmator: 1. Primaria n-are nici banii, nici priceperea necesara finantarii unui proiect de o asemenea anvergura; 2. "Kolal" s-a angajat sa plateasca proiectul de fezabilitate (300.000 de dolari) si garanteaza obtinerea unui imprumut nerambursabil de la Uniunea Europeana in valoare de 12 milioane de dolari (75% din valoarea investitiei) 3. firma asigura si avansul de 4 milioane de dolari, cerut de UE ca finantare proprie a proiectului (adica restul de 25% din capitalul necesar); 4. dupa obtinerea finantarii, se creeaza o firma mixta in care Primaria va avea 60% din actiuni, iar "Kolal" 40%; 5. noua firma va avea concesionat serviciul de colectare a deseurilor pe o perioada de minimum 10 ani.
Gheorghe Nichita a spus ca firma "Kolal" nu-i specializata in asemenea proiecte, ca Uniunea Europeana da credite nerambursabile doar la administratii locale si nu la firme private (amanunt care poate fi usor depasit – n.r.), ca proiectul de fezabilitate poate fi facut cu bani imprumutati din alta parte ("se dau credite nerambursabile si pentru proiecte, nu numai pentru investitii", a spus el) si ca, in final, concesionarea serviciului trebuie scoasa la licitatie, conform legii. Concluzia sa: "Dati cadou un serviciu public, cind el ar putea fi modernizat prin forte proprii, cu consultanti de renume din Europa". Dan Carlan a continuat in urmatorii termeni: daca firma "Kolal" acopera doar 25% din investitie, de ce sa primeasca 40% din actiunile viitoarei societati?; in al doilea rind, trebuie anuntata o licitatie, comparate mai multe oferte si abia apoi, daca nici una nu este rentabila, sa se treaca la concesionare prin negociere directa.
In replica, primarul Constantin Simirad, dupa ce a explicat de doua-trei ori de ce aceasta asociere este cea mai buna solutie la ora actuala, le-a spus celor doi: "Vorbiti prostii; ori nu intelegeti, ori va faceti ca nu intelegeti". Consiliul Local s-a polarizat, fiind a doua sedinta in care membrii PNL si PDSR au mers pe aceeasi mina, impotriva lui Simirad, in timp ce aliatii primarului au ramas moldovenii, ramasitele de la CDR 2000 si citiva veterani de la PRM, aflati, majoritatea, la al doilea mandat si care nu-i agreeaza deloc pe "lupii tineri" de la PNL. Astfel, au votat pentru "groapa" 15 consilieri, 8 impotriva, iar 5 s-au abtinut. Hotarirea avea nevoie de votul a 2/3 din Consiliu, fiind o chestiune ce privea patrimoniul public, astfel ca primarul a cunoscut o infringere importanta.
Imediat, el a parasit sala, afirmind, in drum spre usa, ca va lasa balta acest proiect, nemaifiind dispus sa incerce alta solutie de finantare. Urma aprobarea unei alte finantari externe, cea pentru investitiile RAJAC. Pe hol, Simirad a spus ziaristilor care-l asaltasera ca nu se va razbuna pe Gheorghe Nichita, ca nu-i va raspunde cu aceeasi moneda.
Cind s-a intors, insa, in sala de sedinta, primarul a uitat complet ceea ce declarase pe hol. Gheorghe Nichita, ca manager al RAJAC, prezentase deja dosarul negocierilor cu BERD, raspunsese clar la citeva curiozitati ale consilierilor si se parea ca obtinerea unui vot favorabil va fi o formalitate. Constantin Simirad s-a intors, insa, cu un document care a aruncat dezbaterea in aer. "Am in mina o adresa oficiala de la Ministerul Finantelor prin care mi se interzice sa garantez imprumutul RAJAC", a anuntat el. Directorul RAJAC astepta ieri de la Consiliul Local sa-i fie girant la creditul de 13 milioane de euro pe care i l-a oferit BERD. Exista o ordonanta de Guvern prin care administratiile locale puteau gira imprumuturi ale regiilor autonome, dar care, insa, a fost suspendata pentru 90 de zile de noul premier, Adrian Nastase. "Daca Ministerul Finantelor a suspendat ordonanta, eu ce sa fac? N-am cum sa incalc aceasta dispozitie pentru ca as comite o ilegalitate", a spus Simirad, el fiind acum cel care se facea ca nu intelege. Primarului i-a venit apa la moara: brusc, s-a plins de conditiile drastice impuse de BERD, de sacrificiile la care va fi supus bugetul Iasului, consilierii moldoveni sarindu-i in ajutor. Nichita, Carlan, Hozoc, Neculau, Ciobanu i-au cerut primarului sa aprobe garantarea imprumutului, sub o alta redactare. "Veti semna contractul numai in conditiile legii", a facut apel Dan Carlan, cel care, cu jumatate de ora inainte, nu raspunsese apelului formulat de primar. Asa ca moldovenii s-au impotrivit proiectului si acesta a picat la vot, la fel ca si cel cu finantarea gropii de gunoi.
Multi au pus semnul egal intre cele doua esecuri. Altii, insa, au spus ca una este afacerea cu firma "Kolal", lipsita de transparenta, si alta programul BERD, o banca europeana in care sint actionare guvernele a 52 de state. Pentru liberalii, pedeseristii, moldovenii si taranistii din Consiliul Local, Bruxelles este prea departe. In Sala Mare a Palatului Roznovanu ei sint stapinii si ei stiu ce e mai bine. Este interesant de vazut citi vor regreta votul de ieri si ce comisii de mediere se vor mai infiinta pina in luna februarie. Pentru ca, fara o intelegere intre liderii principalelor partide, Consiliul Local arata ca o masina stricata. Principala calitate a legislativului local era coerenta si mobilizarea in jurul problemelor cu adevarat importante pentru oras. In actualul mandat, se pare ca aceasta coerenta s-a pierdut. (Bogdan PASCANEANU)