Universitatile romanesti fabrica intelectuali pentru export

Considerind ca daca ramin aici sint, practic, lipsiti de viitor, tinerii isi pregatesc terenul pentru emigrare inca de pe bancile facultatii. Frecventind paginile de web, corespondind cu universitati si firme, tinerii selecteaza la absolvire oferta cea mai convenabila de angajare. In ultimii ani, numarul celor care aleg Vestul este ingrijorator de mare. Prorectorul Toader Jucan de la Universitatea "Al.I. Cuza" afirma ca jumatate din absolventii fiecarei promotii a Facultatii de Informatica ajunge sa paraseasca tara in cel mult trei ani de la dobindirea licentei. "Cauza principala a fenomenului o constituie salariile foarte mici, atit in cercetare, dar si in productie, desi in acest ultim domeniu se cistiga ceva mai bine. Un absolvent de Informatica angajat in productie poate cistiga pina la 300 de dolari pe luna, insa este foarte putin, comparativ cu cit ar primi intr-o firma de soft din afara", a spus prof.dr. Toader Jucan, cadru didactic la Facultatea de Informatica. Referindu-ne la tinerii universitari, perspectivele acestora sint si mai sumbre decit ale informaticienilor angajati in productie. Un informatician care doreste sa faca cercetare si cariera academica intr-o universitate romaneasca primeste nu mai mult de 843.000 lei pe luna, adica putin peste 40 USD, fata de cel putin 1200 USD cit ar putea cistiga intr-o institutie similara din Europa de Vest sau Canada.
"Riscul celor care pleaca este minim, intrucit in domeniul informaticii nu exista somaj in Vest"
Tentatia de a pleca a specialistilor in informatica este cu atit mai mare cu cit sansele de realizare profesionala in strainatate sint aproape sigure. "Riscul este minim, intrucit in domeniul informaticii nu exista somaj in Vest. Desi au si ei multi absolventi in acest domeniu, este mereu nevoie de specialisti. Si, atunci, importa inteligenta din tarile sarace. Prefera sa achizitioneze specialisti gata formati, ceea ce pentru tarile respective este o mare nenorocire. Germania a lansat acum un apel ca ofera vize de lucru pentru 5000 de informaticieni din Europa de Est", a relatat prorectorul Toader Jucan. Efectele acestei migratii a creierelor vor fi catastrofale in timp, pentru noi, cred universitarii. "Necazul este ca pleaca in general cei mai buni. Statul ar trebui sa intervina aici. Problema este cum sa o faca", a mai spus prof.dr. Jucan. In opinia sa, cea mai buna solutie pentru aceasta este ca statul sa incurajeze dezvoltarea industriei de soft, incit informaticienii sa aiba sansa sa aiba un salariu de 1000 USD pe luna. "Chiar daca salariul ar fi de cinci ori mai mic decit cit ar putea primi la o mare firma de soft din afara, cred ca nu ar mai pleca in aceeasi proportie. Nu este usor sa pleci dincolo. Cei care pleaca sint, in multe cazuri, disperati ca se vad aici fara nici o sansa, dupa cinci ani de studiu pe brinci", a afirmat prof.dr. T. Jucan.
"Sint foarte multi absolventi de-ai nostri in Toronto"
Sint de condamnat cei care parasesc tara? "Ma doare ca pleaca, dar nu pot sa-i condamn. Plecarea este aproape singura lor sansa. Si fiii mei sint plecati in Canada", a precizat prorectorul Jucan. Absolventi de Informatica, acestia lucreaza de mai de mult in Toronto, unde s-au stabilit de mai multi ani. "Toronto este un oras cu o comunitate romaneasca extrem de numeroasa", ne-a relatat profesorul. Sint scoli romanesti, este o biserica ortodoxa pentru comunitatea de romani, este chiar un magazin pur romanesc, in care toti angajatii sint romani. "Sint foarte multi absolventi de-ai nostri in Toronto. In fiecare an, cind merg acolo, aud pe strada, in metrou ?Va salut, domnule profesor!?", a povestit prof.dr. T. Jucan. Nu toti romanii stabiliti in orasul canadian sint absolventi de Informatica. "Desi viata este foarte dura, toti s-au descurcat bine. Unii au absolvit alte facultati, dar lucreaza tot in domeniul calculatoarelor. Altii s-au orientat spre alte domenii. Cunosc doi ingineri chimisti care s-au apucat de agricultura la Toronto. Sint fermieri si cistiga foarte bine", a spus prorectorul.
Ce trebuie sa faca un student pentru a putea obtine o slujba in Vest?
"In primul rind sa fie un student bun, sa iasa cu ceva in evidenta, astfel incit sa poata fi recomandat de profesor, in eventualitatea unei burse sau a unui loc de munca. Cu alte cuvinte, sa fie un bun specialist in domeniul sau", este de parere lector dr. Stefan Andrei, de la Facultatea de Informatica a Universitatii "Al.I. Cuza". Sint mai multe cai prin care un absolvent de facultate poate sa-si croiasca drum in strainatate: la o firma (de soft, in cazul informaticienilor), cu o bursa de cercetare, sau, pur si simplu, emigrarea prin Loteria vizelor internationale. Cei care opteaza pentru primele doua variante, frecventeaza paginile de web ale firmelor si universitatilor si le contacteaza in vederea obtinerii unei oferte de angajare, respectiv a unei burse. "Pentru absolventii foarte buni, este mult mai usor. Reprezentantii marilor firme sau ai universitatilor telefoneaza la facultate si cer profesorilor sa le recomande specialisti buni pentru angajare. Anual sint tineri care pleaca astfel. Deci, sa fii bun este prima conditie. Strainii recunosc faptul ca invatamintul romanesc este de calitate si sint interesati sa angajeze romani. Toti care se duc in Vest cu o bursa, fac o foarte buna impresie din punct de vedere profesional", a relatat lector dr. Stefan Andrei. (E.C.)
Dupa trei burse in Germania, Stefan Andrei s-a intors lector la "Cuza"
Lector dr. Stefan Andrei este unul dintre putinii care, desi a avut posibilitatea de a ramine in strainatate, s-a intors la catedra sa de la universitate. "Am familie aici, n-aveam cum sa ramin", si-a justificat el, intr-un fel, reintoarcerea. Dupa absolvirea facultatii, in ’94, si angajarea ca preparator, a beneficiat de trei burse de cercetare. Prima plecare a fost cu o bursa guvernamentala germana, la Universitatea din Hamburg. "Stiam de existenta acestor burse si, in speranta de a pleca, am frecventat niste cursuri de limba germana la Centrul Cultural german. Aveam deja o colaborare stiintifica, il cunosteam pe profesorul Manfred Kudlek, de la Universitatea din Hamburg, specialist in Informatica Teoretica. Recomandarea dumnealui a fost piesa cheie pentru obtinerea bursei", isi aminteste Stefan Andrei. A doua bursa, in 1998, tot la Hamburg, a fost acordata de facultatea de Informatica, in cadrul unui program Tempus. In acelasi an a obtinut si a treia bursa de cercetare, timp de un an, pentru elaborarea tezei. "Mi-am sustinut doctoratul in februarie 2000, la Hamburg, si am primit calificativul ?foarte bine?. Am fost primul doctorand roman al universitatii si am fost impresionat ca profesorii s-au comportat cu mine ca si cum as fi fost neamt", isi aminteste Stefan Andrei. Cit a stat in Germania primea 1200 USD pe luna si lucra ca asistent de cercetare. Nu s-a gindit deocamdata sa plece definitiv, desi fratele sau, Adrian Andrei, absolvent de Informatica si el si fost asistent la facultate, s-a stabilit definitiv in Canada. "Adrian a fost asistent pina in 1997, cind a plecat in Canada, la Toronto, cu familia. Lucreaza la firma Baan, ca sef de proiect. In opinia sa, toti cei care au plecat au facut-o din cauza saraciei de aici. Cercetare se poate face si aici, insa pe bani foarte putini, considera lector St. Andrei. "Doctoratul puteam sa il dau si aici. Dar m-a tentat sa plec. Mi-am imbunatatit si situatia financiara in acest mod. Dar sa plec de tot… nu stiu. Ce inseamna sa pleci definitiv? Eu cred ca toti spera sa se intoarca dupa 20 de ani si sa moara acasa", a concluzionat Stefan Andrei.
Studiile arata ca tinerii nu pot obtine in tara ceea ce doresc de la viata
Daca ritmul plecarii tinerilor capabili se mentine, in urmatorii ani va fi nevoie de import de "creiere"
Dupa 1989 au fost facute destul de putine studii privind tinerii din Romania si ceea ce vor ei. Unul dintre aceste studii a fost realizat, in perioada 1994-1998, de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii din Bucuresti. Studiu a fost facut pe un esantion reprezentativ de tineri, cu virste cuprinse intre 16 si 29 de ani, fiind inclusi si absolventii de scoli superioare. Scopul acestei cercetari a fost acela de a fi identificate sperantele si nazuintele tinerilor care traiesc in Romania. "Conform acestui studiu, tinarul roman este centrat in special pe viata personala, dat fiind ca primele trei locuri intre preferintele tinerilor se situeaza familia, banii si locuinta. Exista o slaba integrare si o lipsa de interes pentru societatea civila, ceea ce-l face pe tinar sa fie defensiv, non-participativ", a punctat Nicu Gavriluta, lector universitar doctorand la Catedra de Sociologie a Facultatii de Filosofie din Iasi. Aceasta retragere a tinarului din viata societatii induce un alt tip de comportament: "Tinarul se autoexclude din societate si o culpabilizeaza pentru propriile lui esecuri; de aici poate rezulta tendinta spre emigrare a tinerilor", a adaugat Nicu Gavriluta. Ce-i determina pe tinerii absolventi sa plece in Occident? Conform acestui studiu, 84% dintre tineri sint atrasi in special de posibilitatea de a-si desavirsi educatia si de a gasi un loc de munca pe masura pregatirii lor. De asemenea, 63% dintre ei au apreciat banii ca fiind un motiv determinant de a pleca. Pe de alta parte, ei sint constienti de faptul ca locul de munca din Occident nu este unul sigur, dar ofera sansa unei competitii loiale. Exista si o anumita tipologie a absolventului de facultate pe care a subliniat-o cercetatorul iesean. "Conform acestei cercetari, absolventul care alege sa emigreze apartine tipului ?inovativului?. Tinarul este un tip de actiune, caruia ii place sa-si asume riscurile", a explicat Gavriluta. Nici nu ar putea fi altfel, atit timp cit plecarea la o universitate din Occident inseamna uneori o adevarata aventura, incepind cu procurarea vizelor, continuind cu asigurarea celor necesare traiului intr-o tara straina si incheind cu modul de viata si de studiu foarte diferit de cel din Romania. "In concluzie, se poate spune ca Occidentul ofera sanse mult mai mari decit Romania de realizare profesionala a acestor tineri. Ei inteleg si accepta riscul de a nu le fi recunoscuta si acceptata imediat competenta, cu atit mai mult cu cit vin din Europa de Est. Fie si numai acest lucru ar trebui sa fie de admirat", a mai explicat lectorul Gavriluta.
Daca actualul ritm de plecare al absolventilor de facultati se mentine si in anii urmatori, Romania se va gasi intr-o situatie paradoxala si in acelasi timp extrem de ingrijoratoare. Ea va deveni, destul de curind, din exportatoare de inteligenta in importatoare de creiere. Exista insa solutii credibile pentru diminuarea acestui fenomen, iar cea cu cel mai mare grad de aplicabilitate imediata este sprijinirea intr-o mai mare masura a tinerilor absolventi de facultate. "Au existat, in ultimii ani, o multitudine de programe ce vizau categoriile defavorizate de tineri din Romania – copii ai strazii, handicapati etc. A venit momentul ca aceste programe – indiferent ca sint autohtone sau straine – sa-i priveasca intr-o mai mare masura si pe tineri", considera lect. univ. drd. Nicu Gavriluta. Exista doua categorii de solutii pentru diminuarea acestui fenomen: o parte dintre ele privesc masurile ce trebuie luate de statul roman, celelalte vizeaza in mai mare masura pe tinerii insisi. "In ceea ce priveste statul, acesta trebuie sa asigure locuri de munca pentru tineri. Acestea ar trebui sa fie ocupate in urma unor concursuri reale, in urma carora sa fie promovata valoarea si nu clientela sau oamenii cu bani sau relatii". Tinerii isi doresc pentru a ramine in tara posibilitatea de a ocupa un post in conformitate cu pregatirea lor, la care se adauga si necesitatea ca acest post sa fie remunerat in functie de eficienta si rezultate. "Acum la noi se pune un prea mare accent pe vechime; se uita prea adesea ca vechimea si experienta nu sint o garantie a unor rezultate exceptionale", a completat lect. Gavriluta. In ceea ce priveste pe absolventi, exista citeva solutii a caror aplicare ii priveste direct. "In primul rind, ar trebui renuntat la prejudecata ca Occidentul preia si rasplateste imediat valorile. Paradoxal, nu poti deveni un bun occidental daca nu esti si un bun roman. Marca spirituala originala este cea romaneasca si ea te urmareste oriunde ai merge si nu poate fi stearsa niciodata", a incheiat lect. Gavriluta.
Ai nostri tineri la Paris viseaza
60% dintre absolventii de facultati planuiesc sa-si croiasca un drum in viata in alte tari. Ovidiu Pancrati, un tinar care nu se va mai intoarce in Romania, povesteste cum a renuntat la tara unde s-a nascut
Rezultatele celui mai recent sondaj facut de Ministerul Educatiei Nationale in rindul studentilor romani atesta faptul ca peste 60% dintre tinerii romani au de gind sa plece in strainatate dupa terminarea studiilor. Destul de multi dintre acestia chiar reusesc sa plece, fie pe cont propriu, fie cu burse de studiu oferite de universitatile romanesti sau straine. Unul dintre absolventii Facultatii de Fizica care nu se va mai intoarce in Romania este Ovidiu Pancrati. Cititi, in continuare, cum vede el acest fenomen din perspectiva unuia dintre cei multi care aleg aceasta cale pentru a se realiza in viata.
Franta, tara fagaduintei pentru tineri ca Ovidiu Pancrati
Exemple de genul celui de mai sus pot fi gasite la citeva dintre facultatile iesene. Cei mai "vinati" absolventi de facultate sint cei de la Informatica, Automatica si Calculatoare si Fizica. Ovidiu Pancrati este unul dintre cei care a ales sa plece in strainatate. Drumul ales de el a fost unul de acum "clasic". "Prin anul IV de facultate un profesor mi-a sugerat ideea ca daca ma pun pe treaba si invat sa ma descurc in vreo limba straina pot avea sanse sa prind o bursa in strainatate. Asa incit m-am pus pe invatat franceza", si-a inceput Ovidiu povestea. In acest timp, a urmat cursurile Facultatii de Fizica din Iasi, pe care a si absolvit-o printre primii, iar in urmatorul an a dat concurs si a inceput studiile aprofundate la aceeasi facultate. Ce sanse are un absolvent de Fizica dupa terminarea facultatii? "Dupa cinci sau sase ani de studiu pe brinci in Romania ai doua mari posibilitati. Iti poti gasi un loc de munca sau in invatamint (unde deja e concurenta mare pentru niste posturi prost platite, eventual si in niste zone la mare distanta de orice urma de civilizatie) sau in cercetare. In invatamint situatia e deja cunoscuta. Alte sanse pentru absolventii de Fizica ar mai fi anumite ramuri ale industriei (stie oricine ce infloritor merge)", a continuat Ovidiu. O ultima optiune pentru un proaspat absolvent al facultatii ar fi aceea de a intra in cercetare. "Ce este mai trist este faptul ca sint absolventi de Fizica care chiar vor sa faca cercetare; cum la noi asa ceva nu exista decit in legendele cu inventii si inovatii – asta din cauza ?stimulentelor? care le vin de la guvern sub forma de salarii. Asa incit nu mai exista decit o singura sansa: sa plece "afara". Si asa se intimpla sa vezi prin fiecare laborator mai cunoscut din Europa cel putin un roman, care contribuie cu creierul lui – considerat ieftin ca braga – la bunastarea cetateanului comunitar".
"Frantujii astia n-au nici o treaba cu munca"
Avind mereu in fata ochilor aceasta perspectiva destul de sumbra din Romania, Ovidiu a luat o hotarire drastica: a plecat din tara. "Acum un an si jumatate am prins o bursa de un an la Universitatea din Lille, Franta. Cit am stat acolo am dat citeva examene – cred ca cele mai grele examene din viata mea. Se pare ca profesorilor francezi le-a placut ce am scris eu". Acesta este numai inceputul "aventurii franceze" a tinarului. In anul urmator a revenit la Lille, mai hotarit ca oricind sa ramina. "Cu ceva emotii si nervi am obtinut o bursa de doctorat platita de Ministerul Invatamintului din Franta, ce se intinde pe o durata de vreo trei ani. Dupa asta, cu o diploma de doctor in Fizica ai o gramada de porti deschise in toata lumea (inclusiv in Romania)". Cum se explica succesul pe care il au absolventii romani la universitatile din strainatate? Ovidiu are un raspuns propriu la aceasta intrebare: "Nu stiu daca sint chiar asa de mobilat la creier in comparatie cu altii de care vorbesc astia cu admiratie pe aici, insa frantujii astia n-au nici o treaba cu munca adevarata; ei vin pe la 9, la 10 au pauza de cafea, la 12 o intind la masa, la 16 iarasi beau cafeaua, iar de la 17.30 incep sa se gindeasca cum sa faca sa o intinda mai repede acasa. Pe cind noi sintem invatati sa muncim de ne rupem oasele, fiind motivati de faptul ca numai asa putem sa facem si noi ceva". El se afla acum doar la inceputul acestei perioade, iar planurile de viitor nu sint tocmai clar conturate. "Deocamdata am bursa asta de 3 ani, dupa care o sa urmeze probabil un post-doc in alt laborator (poate chiar din alta tara), dupa care mai vedem noi. Francezii astia iti fac o gramada de probleme cind aud ca esti strain, au un regim foarte strict in ceea ce priveste emigrarea, unul din cele mai stricte din Europa. E oleaca hazliu pentru un doctor in Fizica sa conceapa ca el poate avea aceleasi drepturi ca francezii doar peste 8 ani de la terminarea studiilor, cind un african care abia stie sa scrie reuseste acelasi lucru mult mai repede prin cererea unui azil politic… In concluzie, in planurile mele de viitor nu exclud nici o varianta, insa oricum intoarcerea acasa ramine pe ultimul loc". Ovidiu recunoaste ca de unul singur cu greu ar fi putut sa ajunga in Franta si sa si ramina acolo: "Cel care m-a impins cel mai mult de la spate a fost profesorul Singurel. Dupa aia vin, in ordine, Aida, sotia mea, si parintii. Pentru ei a fost la inceput un amestec de bucurie si necaz, bucurie pentru ca realizeaza si ei ca in tara n-am nici o sansa de supravietuire (ce sa mai vorbesc de reusita profesionala), iar tristetea vine normal de la faptul ca plec la mii de km distanta de ei, de casa, unde nu te poate ajuta nimeni", a incheiat Ovidiu Pancrati.
Profesorii pling ca tinerii se hotarasc sa plece dar le dau dreptate
"Pe Ovidiu l-am cunoscut mai bine cind a luat examenul la masterat", ne-a spus Ghita Singurel, profesor universitar doctor la catedra de Optica-Spectroscopie a Facultatii de Fizica. Timp de mai bine de patru ani de zile, profesorul Singurel a fost coordonatorul programelor "Tempus" si "Socrates" pentru Facultatea de Fizica. "M-am declarat impotriva ?turismului stiintific?. Intotdeauna m-am zbatut ca baietii sa aiba cele mai bune sanse de a-si continua studiile. De aceea am incercat sa le ofer burse pe durata unui an de studii, tocmai in ideea ca sa aiba posibilitatea sa ?prinda? o bursa de doctorat", a adaugat prof. Singurel. Cei mai multi dintre studenti care au plecat din Iasi au reusit sa cistige si burse de doctorat, iar lista universitatilor unde isi definitiveaza studiile studentii ieseni include nume recunoscute ca Lille, Grenoble, Groningen si multe altele. Profesorul Singurel i-a dat dreptate lui Ovidiu in ceea ce priveste posibilitatile pe care le are un absolvent de Fizica la terminarea facultatii. "Un tinar care vrea sa inceapa acum o cariera universitara – deci un preparator – nu are mai mult de 800.000 de lei pe luna. In plus, daca vrea sa se indrepte spre cercetare, se va izbi de precaritatea conditiilor pe care le ofera laboratoarele noastre. Aceasta penurie de mijloace materiale are trei efecte catastrofale asupra vietii Facultatii. In primul rind, absolventii nu au nici o tragere de inima sa se reintoarca in Romania. In al doilea rind, nu vin nici studenti de la facultatile straine. In ultimul rind, neavind niste laboratoare cit de cit mai dotate, nu avem acces nici la circuitul european al centrelor stiintifice si deci nu putem atrage contracte cu firmele din Apus", a incheiat prof. Singurel. (Adrian MITESCU, Emilia CHISCOP)