„Nota de plata” a crizei in Sanatatea ieseana: 200 milioane de euro

Visele autoritatilor sanitare din Iasi au fost ucise de realitatea dura a crizei economice. Daca pina nu demult inca se mai vorbea de investitii majore in sistemul sanitar iesean si toti directorii si presedintii de institutii sanitare promiteau marea cu sarea, criza economica a pus capat la toate. Investitiile vehiculate in ultimii ani, noile spitale promise de guvernanti, reabilitari ale unor cladiri care stau sa se darime, toate au fost aminate pe termen nelimitat. Daca pina acum se mai dadeau termene de executie mai mult sau mai putin realiste, in momentul de fata nimeni nu mai are curajul sa promita ceva. Managerii de spitale au renuntat la visele de a renova cladirile, de a cumpara aparatura sau de a infiinta noi sectii si incearca sa faca in asa fel incit sa poata plati macar salariile angajatilor.

Spitalul Regional din Urgente: 200 milioane de euro

Pentru Spitalul Regional de Urgente, o investitie imensa, de circa 200 milioane de euro, se contractase deja imprumutul de la Banca Mondiala si pentru care se organizase inclusiv licitatia de executie, a disparut cu totul din planurile autoritatilor sanitare de la Iasi.

Epopeea spitalului a inceput chiar din ianuarie 2006, cind ministrul de atunci al Sanatatii, Eugen Nicolaescu, promitea intr-o vizita la Iasi construirea unui spital cu dotari de cea mai inalta performanta ce trebuia sa fie dat in folosinta dupa aproximativ doi ani. Au urmat insa citiva ani de ciondaneli politice in care amplasamentul viitorului spital s-a schimbat de citeva ori, de la Letcani pina la Dancu, unde a ramas in final. Prevederile bugetare pentru el apareau si dispareau, iar autoritatile au anuntat mereu alte si alte aminari. Criza economica a pus capat tuturor certurilor.

In ciuda faptului ca licitatia pentru construirea spitalului s-a derulat deja, iar castigatorul a si fost desemnat, noua unitate medicala nu are nici o sansa sa apara nici in acest an. "Spitalul Regional de Urgente nici nu este prevazut in bugetul pe anul 2010. Contractul cu firma Aktor, cea desemnata sa construiasca spitalul, se va semna doar cind va exista prevedere bugetara pentru acest lucru. Deocamdata nu este cazul de asa ceva. In momentul de fata cel mai important plan al nostru este sa tinem sistemul in echilibru. Nu avem cu ce sa realizam investitii de dimensiunea SRU", a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi. De altfel, mai toate unitatile medicale din Iasi traiesc de azi pe miine, planurile de viitor disparind cu desavirsire de la inceputul crizei economice.

Terminarea Institutului de Oncologie este incerta

Cam in aceeasi situatie, dar invaluit inca in unele raze de speranta, este Institutul de Oncologie din Copou. Inceputa inca din 1996 cu destinatia de Spital Regional de Traume, cladirea si-a schimbat destinatia in urma cu ceva timp printr-o Hotarire de Guvern, urmind sa fie Institut de Oncologie. Cu toate acestea, din cauza conditiilor improprii in care isi desfasoara acum activitatea cei din Spitalul de Urgente "Sf. Ioan", s-a ajuns la concluzia ca pina la aparitia SRU cele doua unitati medicale sa-si imparta frateste noua cladire.

Desi s-a promis in repetate rinduri ca acea cladire va fi inaugurata si se va putea desfasura activitate medicala acolo, nici pina in ziua de azi nu si-a deschis usile. De la DSP vin insa cu vesti relativ bune. "Au fost suplimentate fondurile pentru Institutul de Oncologie si, pentru 2010, vom avea din credite bugetare aproximativ 45 de milioane de lei pentru continuarea lucrarilor. Alte 43 de milioane de lei ar urma sa fie date in 2011. Incercam totusi sa obtinem credite de angajament pe 2010 cu achitare in 2011 pentru a finaliza totul pina la sfirsitul acestui an", a mai spus dr. Cepoi.

Asadar, investitia ar mai avea nevoie de echivalentul a peste 20 de milioane de euro pentru a putea fi data in folosinta. Cladirea mai are nevoie de amenajarea a trei buncare pentru doua acceleratoare de particule si un spatiu pentru brahiterapie. Conducerea DSP spera ca pentru dotarea cu aparatura a institutului sa gaseasca totusi credite de angajament. Practic, momentul finalizarii si inaugurarii unitatii depinde de gasirea acestor credite, care ar permite dotarea cu aparate medicale.

Satele ramin fara centre de permanenta

Printre nerealizarile bifate de conducerea DSP pentru anul 2009 se mai numara si infiintarea centrelor de permanenta medicala din judet. Proiectul actualului sef al DSP, Vasile Cepoi, avea in vedere sa creasca numarul centrelor de permanenta, in acest moment in numar de 5. Aceste centre trebuiau sa asigure urgentele medicale usoare din intreg judetul pentru a reduce cheltuielile de transport cu ambulanta si cele impuse de internarea in spitalele iesene.

Vasile Cepoi intentioneaza sa poarte discutii cu primarii din mai multe localitati pentru a vedea daca pot fi identificate spatii care sa se preteze la activitatea acestor centre. Infiintarea lor depinde insa de gasirea surselor de finantare. "Deocamdata trebuie sa gasim solutii pentru a trece de criza. Din pacate, in astfel de momente problemele nu se rezolva cu solutii populare", a mai spus dr. Cepoi.

Nu sint bani pentru reabilitarea sectiilor Pascanu si Clunet

Dupa mai multi ani de incercari de a le reabilita, Sectiile exterioare ale Spitalului de Pneumoftiziologie, respectiv Sectia Pascanu si Sectia Clunet, inca atirna ca niste pietre de moara la gitul conducerii spitalului. Zeci de pacienti inca sint tratati in cladiri care mai au putin si se darima, fara a avea alte posibilitati.

Daca pentru sectia Pascanu exista macar proiectul de reabilitare si se asteapta cele 4,5 milioane de lei alocate printr-un amendament la legea bugetului, nu acelasi lucru se poate spune si despre sectia Clunet. Cladirea-monument istoric apartine Consiliului Judetean si orice incercare de a o reabilita este fara rost, in conditiile in care aici nu pot fi amenajate circuite functionale specifice unei unitati medicale de acest fel. "Incercam sa stabilim o noua discutie cu conducerea CJ pentru a gasi o solutie. Ideal ar fi sa putem face schimb de cladiri si sa mutam sectia cu totul. Nu e prima data insa cind incercam acest lucru", a declarat Dumitru Filipeanu, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie.

De asemenea, in conditiile actualei crize, visul managerului de a dota spitalul cu o statie centrala de oxigen in valoare de jumatate de milion de euro pare a fi din ce in ce mai indepartat.

Centrul Zonal de Diabet asteapta bani pentru amenajarea sediului

Nici la cel mai mare spital din judet lucrurile nu stau mai bine. Intr-un an in care tariful pe caz rezolvat a fost mai mic decit ar fi fost nevoie, iar spitalul a tratat cazuri foarte grave si foarte scumpe in acelasi timp, nu prea a mai fost loc de investitii importante. "O mare nerealizare este pentru mine faptul ca nu am reusit sa obtinem o marire a tarifului pe caz. Tariful actual de 1.380 de lei pe caz este la nivel de spital orasenesc. In contextul in care indicele de complexitate a cazurilor a crescut de la 1,24, cit am contractat, pina la 1,37, sintem indreptatiti sa primim mai mult. Am fi putut face mai multe daca am fi fost platiti corespunzator", a precizat Ioan Barliba, managerul spitalului.

Tot din cauza lipsei banilor, conducerea spitalului nu a mai reusit sa aduca in sediul principal Clinica de Dermatologie din Tatarasi. De asemenea, Clinicile Medicale si cea de Oftalmologie, care nu au fost reabilitate de zeci de ani, vor ramine in continuare asa pentru ca spitalul nu are peste 12 milioane de lei pentru asta.

De asemenea, proiectul Centrului Zonal de Diabet care ar trebui sa apara in spital este gata, dar inca nu exista banii pentru reabilitarea cladirii in care ar trebui sa functioneze. Conducerea spitalului poate sa bifeze insa si victorii in 2009, chiar daca fondurile au fost insuficiente. "Lucrarile la cladirea cu anatomia patologica sint gata in proportie de 60%, la fel ca si mansardarea clinicii de endocrine din cadrul ambulatoriului. Am mai reusit sa luam aparatura din fondul de dezvoltare, dar nu atit cit ne-am fi dorit", a mai spus Barliba.

Nu se mai construieste nimic

Managerii spitalelor din Iasi evita acum sa mai faca "prognosticuri" in ceea ce priveste anul 2010. Nimeni nu-si mai propune sa construiasca, sa schimbe, sa inlocuiasca. In momentul de fata totul se reduce la a pastra macar ceea ce exista si la a gasi fonduri pentru plata salariilor angajatilor. Un lucru pare a fi sigur totusi: nimeni nu-si va pierde locul de munca in sistemul sanitar. "Nu vor fi disponibilizari in acest an. Daca va fi nevoie, vom reduce locurile vacante, insa nu pleaca nimeni, nu vor fi concedieri in sistem", asigura directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi.