Opt solutii pentru CET

CET a mai adaugat la portofoliu inca un "plan de salvare". De aceasta data, un consortiu de firme elvetiene a elaborat "un program de dezvoltare corporativa". Pe scurt, furnizorul local de agent termic se poate redresa fie cu ajutorul Guvernului, prin revenirea la stat a termocentralei, fie printr-un parteneriat public-privat. Parerea consultantilor este ca unele masuri pentru redresarea unitatii ar trebui luate pina in 2012. In caz contrar, nu s-ar mai putea face nimic pentru CET. "Un investitor privat nu poate compensa in 10 ani ceea ce sectorul public ar fi trebuit sa faca pentru reabilitarea sistemului de mai multe decenii", se arata in studiul facut de consultanti.

"Inventarul" problemelor

Numai anul trecut, CET a inregistrat pierderi de circa 30 milioane euro. Studiul a fost facut de aceasta data de trei firme elvetiene de consultanta. In cele aproximativ 300 de pagini cit cuprinde studiul realizat in decurs de 14 luni sint prezentate problemele cu care se confrunta CET, situatie cunoscuta de ani de zile atit de sefii termocentralei, cit si edilii locali: eficienta tehnica scazuta a instalatiilor, concurenta data de centralele termice de apartament, problema tarifelor reglementate de catre stat care nu acopera costurile de productie, incasarea deficitara a facturilor de la populatie. „Pentru a rezolva problemele de la CET este nevoie de o investitie majora, un parteneriat public privat. In plus, in ceea ce priveste locuintele noi sau cartierele noi rezidentiale, noi recomandam sa nu se mai permita conectarea la infrastructura de gaz, ci la CET. O alta problema care trebuie rezolvata, desi este mai greu, este cea a tarifelor reglementate care nu permit existenta unei mediu concurential. CET ar trebui sa aiba o relatie mai apropiata de consumatori si sa prezinte beneficiile sistemului centralizat, care, pe termen lung, s-a demonstrat, ar fi mai ieftin decit cel individual", a explicat Alexander Luchinger, reprezentantul firmei elvetiene de consultanta First Climate.

Solutiile

Pentru rentabilizarea furnizorului de apa calda si caldura, consultantii au venit cu 7 solutii, in afara de varianta in care CET ar fi preluata de Guvern, iar investitiile necesare sint facute de catre stat. Toate celelalte 7 solutii prevad un parteneriat public-privat. Diferentele se refera la forma juridica de implicare a firmei private care ar urma sa investeasca la CET. Concret, o prima varianta de aducere pe linia de plutire a termocentralei ar fi administrarea privata a sistemului de termoficare de catre o companie privata. A doua posibilitate consta in incheierea unui contract sectorial, care prevede infiintarea unei noi societati comerciale, cu capital mixt. In a treia varianta, CET ar urma sa fie privatizata total. A patra solutie vizeaza aducerea unui investitor care sa modernizeze in prima faza CET I si, in functie de rezultate, CET II. A cincea posibilitate mentionata de consultantii elvetiei ar fi divizarea CET in doua companii private, una pentru producerea energiei termice si alta pentru distributia agentului termic si incasarea facturilor. A sasea varianta consta in instalarea unei turbine cu o putere de 25 MW la CET I prin programul „Termoficare 2006-2015 caldura si confort", iar a saptea, in modernizarea CET I prin instalarea unei turbine de 25MW prin incheierea unui contract de participatiune cu un partener privat.

Nichita: "Deocamdata nu poate fi stabilita o solutie"

Primarul Gheorghe Nichita a evitat ieri sa dea un raspuns clar asupra solutiilor prezentate de consultantii elvetieni. Nichita s-a rezumat sa spuna ca asteapta o eventuala decizie a Guvernului cu privire la termocentralele din tara. „Din cele 7 masuri prezentate, masurile 2, 4 si 7 merita discutate, in conditiile in care nu se implica Guvernul pentru preluarea si modernizarea CET. Daca masura 6 nu este finantata de catre Guvern prin modernizarea pe baza certificatelor verzi, atunci va trebui sa luam in calcul celelalte solutii. Deocamdata nu poate fi stabilita o solutie clara, pentru ca nu stim ce va face Guvernul", a declarat primarul Gheorghe Nichita. Acesta a specificat ca investitiile la CET I se ridica la 30 milioane de euro, bani pe care ar trebui sa-i aduca un investitor strain si 60 milioane euro la CET II, care reprezinta fonduri de la Uniunea Europeana. Aceasta, in varianta constituirii unei societati mixte sau in cea a modernizarii CET I de catre investitorul extern. Conform calculelor facute de expertii elvetieni, investitorul privat ar urma sa-si recupereze investitia de 30 milioane euro in decurs de 7 ani. Potrivit edililor locali, cea mai buna varianta ar fi un parteneriat public-privat, fie prin infiintarea unei noi societati cu capital mixt, fie prin modernizarea CET I si apoi CET II, fata de solutia modernizarii CET I printr-un contract de participatiune tot cu o firma privata. „Solutiile 2 si 4 prevad ca partenerul privat sa fie actionar majoritar, iar noua companie ar urma sa aiba personalitate juridica, pe cind asociatia nu are personalitate juridica. In plus, fata de asociere, afacerea ar fi mai atractiva pentru un partener privat care ar urma sa asigure majoritatea fondurilor de finantare", a specificat Nichita. Primarul a recunoscut insa ca in cazul unui parteneriat public-privat, CET ar putea pierde subventiile primite la Guvern, acestea urmind sa fie acoperite de catre municipalitate. „Nu am cautat cele mai bune solutii pentru CET, ci cele mai bune solutii pentru populatie", a tinut sa precizeze Nichita.

Sindicalistii spun ca studiul este deja depasit

Studiul mai cuprinde date care se refera la reducerea numarului de angajati de la CET. Pina in 2029, din cei 1.393 de angajati, citi are termocentrala in prezent, ar urma sa ramina doar 633. In cazul CET I, unde in prezent sint 540 de salariati, ar urma sa ramina pina in 2012 doar 73 de angajati. Pe o perioada de 20 de ani, efortul total pentru implementarea noi strategii de dezvoltare se ridica, dupa cum reiese din analiza efectuata, la aproximativ 202 milioane lei. Sindicalistii nu au parut prea incintati de noul studiu realizat. Mai mult, acestia sustin ca analiza a fost facuta pe structura anilor 2005-2006, si nu cea actuala. „Se discuta despre externalizarea URPS (n.r. Uzina de Reparatii si Prestari Servicii), care insa nu mai exista. Sint cifre care nu coincid. De exemplu, in grila lor nu mai apar electricieni, specialisti in aparatura de masura si control. Or, modernizarea necesita si personal de deservire, nu numai de exploatare. Sint mai multe necunoscute in ceea ce priveste studiul facut. Noi am cerut sa fim anuntati cind se va lua o decizie si se va depasi stadiul de discutii", a declarat Gelu Popa, liderul de sindicat al CET I Iasi.

Variantele de salvare:

1. Administrarea de catre o companie privata.

2. Incheierea unui contract sectorial, care prevede infiintarea unei noi societati comerciale, cu capital mixt.

3. Privatizare totala.

4. Aducerea unui investitor care sa modernizeze CET I si, in functie de rezultate, CET II.

5. Divizarea CET in doua companii private, una pentru producerea energiei termice si alta pentru distributia agentului termic si incasarea facturilor.

6. Instalarea unei turbine de 25 MW la CET I prin programul guvernamental „Termoficare 2006-2015 caldura si confort".

7. Modernizarea CET I prin instalarea unei turbine de 25MW prin incheierea unui contract de participatiune cu un partener privat.

8. Preluarea totala de catre Guvern.