In anul 2001, industria birladeana a reusit sa se mentina pe linia de plutire

Anul 2001 a fost unul foarte agitat pentru majoritatea angajatilor din intreprinderile birladene. Cei care au excelat in manifestari de strada au fost salariatii de SC Rulmenti Kombassan SA care au declansat o greva care, ulterior, avea sa-si faca simtit efectul asupra productiei, si nu numai. Imediat dupa incetarea conflictului de munca, directorul general al intreprinderii Halil Kaymal a raspindit in fabrica un anunt in care se prezenta faptul ca situatia intreprinderii barladene nu este de loc roza; putem presupune ca prin acest gest turcii isi pregatesc anagajatii pentru ce poate fi mai rau. Concret, in anuntul ce a fost insirat prin toata fabrica, Kombassan a anuntat ca din cauza razboiului din Afghanistan si datorita atacurilor teroriste din America, Rulmenti Barlad se afla in cadere libera. Mai concret, fabrica a pierdut unele piete de desfacere, iar perspectivele sunt sumbre.
In data de 25 octombrie 2001 Consiliul de Administratie de la Rulmenti Kombassan Birlad s-a intrunit intr-o sedinta extraordinara, la care sindicatul condus de Toader Ariton nu a avut voie sa participe. S-a hotarit atunci reducerea capacitatii de productie a intreprinderii, motivul fiind, in opinia turcilor, acelasi conflict armat din Afghanistan. In fituica tiparita de turci se precizeaza ca Rulmenti Kombassan Barlad nu este singura intreprindere de profil din Romania care are astfel de probleme, astfel de situatii se regasesc in toata lumea, la toate companiile. Concluzia a fost ca Rulmenti Kombassan produc mai multi rulmenti decit se vind. In aceaste conditii, conducerea intreprinderii a hotarit, la vremea respectiva, ca cea mai mare parte a salariatilor sa mearga acasa cu 75% din salariu.
Surse autorizate din cadrul intreprinderii ne-au informat ca Rulmenti Barlad are in prezent rulmenti pe stoc in valoare de circa 258 miliarde lei, marfa care nu poate fi comercializata din vina anumitor persoane, pe care Toader Ariton, liderul Sindicatului Liber Independent Rulmentul nu s-a sfiit sa le numeasca: conclavul Kombassan.
In discursul sau, Halil Kaymal ii instiinteaza pe salariati ca fabrica trece printr-o perioada dificila, aceasta stare de lucruri urmind a continua si pe parcursul anului 2002. Halil Kaymal nu exclude ca in aceasta perioada productia sa fie inchisa "din timp in timp". Pentru aceasta situatie de criza conducerea unitatii s-a gandit la diferite solutii, o varianta fiind chiar trimiterea salariatilor acasa cu 75% din salariu: "abordarea de solutii organizatorice locale, sectoriale sau zonale privitoare la utilizarea cu maxima eficienta a personalului, eventual a unor programe speciale de lucru sau trimiterea salariatilor cu 75% la domiciliu in toate cazurile in care nu este asigurat front de lucru".
Liderul Sindicatului Independent Rulmentul, Toader Ariton este foarte suparat pentru ceea ce se intampla in ultima perioada in fabrica. "Am prevenit la timpul respectiv, in timpul negocierilor cu FPS, ca se va ajunge aici. Iata rezultatul. Suntem la un pas de a fi inchisi, iar 4000 de oameni sa ramana pe drumuri. Tot ce s-a intimplat pana acum nu a fost decat pregatirea dinainte de furtuna. Au gasit un tap ispasitor, iar acestia sunt americanii si talibanii. Nu vor sa admita ca, de fapt, au pierdut piata de desfacere prin impunerea unui pret mult mai mare decat exista pe alte piete si calitatea nu este tocmai cea reflectata in pret", a concluzionat Ariton.
La putin timp dupa incetarea conflictului, turcii au hotarit sa concedieze citeva zeci bune de angajati, invocind prevederile contractului incheiat intre Kombassan, fostul FPS si Sindicatul Liber Independent Rulmentul. In realitate, se pare ca turcii au incercat sa se razbune pe angajatii intreprinderii pentru greva care a adus pagube insemnate fabricii birladene. Indignati de acest lucru, dar si de faptul ca sindicatul nu a fost invitat la intocmirea listelor de disponibilizati, Toader Ariton, reprezentind sindicatul intreprinderii, a actionat in instanta conducerea Rulmenti Kombassan. Conflictul dintre cele doua parti nu este nici pe departe incheiat, mai ales ca in acest caz instanta nu a dat o sentinta definitiva.
SC Fepa SA Birlad a avut un an linistit
Anul 2001 a fost, pentru Sindicatul Liber Fepa, unul relativ linistit. In toamna, liderul sindicatului Gelu Asanovici a demarat negocierile noului contract colectiv de munca, contract considerat un succes pentru sindicalisti. Chiar daca in acest an Sindicatul Liber Fepa Birlad nu a avut conflicte de munca cu patronatul fabricii, in iarna anului 2001 sindicalistii au participat la o serie de manifestari de protest impotriva Guvernului. Astfel, in data de 22 noiembrie, 45 de sindicalisti de la Sindicatul Liber Fepa din Barlad au manifestat in fata Guvernului alaturi de alti sindicalisti din tara, afiliati la Cartelul Sindical Alfa. Dintre revendicarile lor amintim: masuri pentru imbunatatirea nivelului de trai – reducerea fiscalitatii atat in domeniul impozitelor directe (salarii), cat si in cel al impozitelor indirecte (TVA); corelarea salariului minim pe economie cu costul zilnic aprobat prin hotarare de guvern; mentinarea unei corelatii stabile intre salarii si preturi prin raportarea la moneda europeana Euro; eliminarea efectelor inflationiste induse de raportarea lunara a preturilor produselor de monopol (energie electrica, gaz metan, combustibili, etc.) la dolar sau euro.
O alta revendicare a sindicalistilor priveste amendarea si aplicarea corecta a Legii 19/2000. Astfel, sindicalistii Cartelului Alfa doresc modificarea anumitor prevederi ale legii care sa urmareasca nepenalizarea salariatilor in cazul nerespectarii tuturor indatoririlor de catre angajatori; recolerarea pensiilor, incepand cu recalcularea pensiilor mari; limitarea maximala, prin lege, a contributiilor la asigurarile sociale si cuprinderea in sistemul public al tuturor salariatilor.
Printre urgentele pe care Sindicatul Liber Fepa considera ca trebuie rezolvate, amintim finantarea invatamantului la nivelul minim stabilit de lege de 6%, acordarea tichetelor de masa din fonduri bugetare si marirea salariilor, fara diminuarea numarului de personal calificat; fondurile alocate sistemului sanitar sa nu mai fie administrate de Ministerul Finantelor, ci de CNAS sub controlul Parlamentului; reforma spitalelor; administrarea tripartita de facto a CNAS, prin intarirea rolului Consiliului de Administratie national si teritorial.
SC Abrom SA – o fabrica foarte profitabila in 2001
O alta intreprindere puternica din Birlad este SC Abrom SA, producator de corpuri abrasive. Dupa cum se stie, in Romania exista doar doua fabrici cu acest profil de activitatea, cea de a doua fiind insa la Cluj: Carbochim. Ca si in anii trecuti, fabrica de abrazive a avut un parcurs economic deosebit in anul 2001, lucru dovedit si de salariile mari ale angajatilor: in jurul a 200 dolari americani pe luna. Chiar si in aceste conditii, conducerea intreprinderii refuza sa dialogheze cu presa, cel mai des fiind invocate motive de genul "Geta Prisecaru este in fabrica" sau "conducerea este in delegatie". Si in situatia in care reusim sa luam legatura cu cineva din conducere, sintem anuntati cu tristete ca nimeni nu poate acorda interviuri fara acordul managerului general Geta Prisecaru care, "din intimplare, nu afla in acel moment in fabrica".
Chiar si asa, din surse oficiale, demne de incredere, am aflat ca in 2002 exista foarte multe sanse ca fabrica sa fie privatizata, cunoscut fiind faptul ca statul mai detine inca pachetul majoritar de actiuni. (Mihai STOICA)