Ultimul trubadur din Iasi, Pavarotti „tenorul” boierilor

"Boierii" zilelor noastre nu au pierdut farmecul chiolhanelor  stropite cu vin si muzica lautareasca. Insa, atunci cind pun de petrecere mare, acestia pun mina pe telefon si suna pe Pavarotti.

Cine este acest personaj care poarta numele marelui tenor? Este un tip de 40 de ani, nu foarte inalt, cu ochi mici dar plini de viata, mereu pus in miscare si cu o voce impunatoare. Acum cinci ani, Pavarotii era considerat de acordeonistul Emil Birica si muzicianul Stefan Pintilie, veteranii petrecerilor boieresti, "o tinara speranta". "Domnule, i-a dat Dumnezeu o voce ca poate imita orice artist al lumii cu ea. De la cantonetisti celebri la Barbu Lautarul sau Nat King Cole. Este pur si simplu o minune a naturii", il descriau maestri acum cinci ani. Se pare ca tinara speranta a devenit artistul preferat al boierilor de astazi, el fiind nelipsit de la petrecerile organizate de Ioan Zapodeanu, Michael Nseir, plus a altor personalitati cu bani din oras.

Si, totusi cum a ajuns el sa fie denumit Pavarotti? "Acum 12 ani eram in birou la Michael. Era pe acolo si Zanzi, un prieten foarte apropiat a lui Michael. Si-au pus un CD cu Pavarotti si m-au pus sa ascult. Le-am zis ca pot sa cint si eu ca el si le-am aratat. Zanzi mi-a spus ca de acum incolo imi va spune Pavarotti. Si asa a ramas", isi aminteste, cu zimbetul pe buze, Valentin Alexiu. A cintat la sute, poate mii de petreceri insa cei mai apropiati oameni de afaceri ii sint Nseir si Zapodeanu. "Michael m-a ridicat. Este un baiat miunat care m-a ajutat si financiar. Am plins unul pe umerii celuilalt. Chiar daca e sirian, Michael cunoaste muzica romaneasca la perfectie, pot spune chiar ca am invatat eu versuri de la el. El m-a educat in spiritul lautaresc. Acum cint o muzica de pahar selecta, sint un fel de trubadur modern care combina muzica de pahar din Bucurestiul de altadata, cu cea de la Cenaclul Flacara", spune Pavarotti. Si pentru Zapodeanu are acelasi respect. Insa cel mai puternic respect il manifesta fata de muzica, pe care o iubeste de mic.

Si-a inceput cariera in muzica destul de tirziu, desi l-a fascinat Ioan Dragoi inca de la trei ani, cind se folosea de un creion pentru a-l imita pe cunoscutul violonist. "Aveam in jur de 15-16 ani cind am realizat ce voce puternica am: cintam in baie si la un moment dat am ridicat vocea atit de puternic incit coltul de la oglinda a cazut. Pe vremea cind eram dascal la Suceava am realizat ca Dumnezeu mi-a dat o voce pe care trebuie neaparat sa o folosesc", nareaza el.

A urmat scoala populara de arta la Suceava, iar la 20 de ani a inceput sa invete singur sa cinte la chitara. In prezent este nedespartit de chitara. Mai mult decit atit, Pavarotti provinde dintr-o familie in care muzica a fost la mare pret. Mama lui a fost solista in "Doina Carpatilor" ar unchiul a fost tenor si solist in ansamblul "Ciprian Porumbescu". Copiii lui merg la Colegiul de Arta, la sectia canto si vioara.

Vorbeste cu maxim respect si placere de familia lui insa cind vine vorba de meseria lui, Pavarotii este destul de suparat, pentru ca, zice el, DJ-ii au luat piinea lautarilor de alta data. "Sint multi muzicieni care stau pe drumuri, nu au formatia lor. Una este sa fii muzician, alta lautar, si cu totul alta muzicant. Eu sint universal. De toate plus tenor si cintaret de jazz. Eu cint chiar si piese compuse de mine", spune el. Pavarotii are trupa. El poate fi ascultat in weekend-uri la Perla "Bucium" alaturi de formatia "Clasic".

In afara de nunti si petreceri, Pavarotti isi cultiva talentul si altfel: este student in anul IV la Conservatorul din Iasi. Vrea sa se inscrie la master si apoi la doctorat. "Mi-ar placea sa devin profesor de muzica. Dar asta depinde de ce imi rezerva viitorul", isi incheie povestea acesta.

Publicitate și alte recomandări video