Caută 
4 MIN
In 31 ianuarie, un complet de trei judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) decisese restituirea dosarului senatorului PSD Miron Mitrea la Directia Nationala Anticoruptie, apreciind ca sunt anumite vicii de procedura.
Decizia a fost contestata de DNA la completul de cinci judecatori al ICCJ, care a stabilit, cu doua voturi impotriva (judecatorii Aida Popa si Ionut Matei) si trei pentru (judecatorii Mariana Ghena, Georgeta Barbalata si Traian Gherasim), restituirea dosarului la DNA.
Completul de trei judecatori stabilise ca senatorului PSD Miron Mitrea organele de urmarire penala i-au incalcat dreptul la aparare, astfel ca s-a dispus restituirea dosarului acestuia la Directia Nationala Anticoruptie, pentru refacerea actului de sesizare a instantei.
"Inculpatul Miron Mitrea a fost trimis in judecata pentru o fapta pentru care nu s-a dispus extinderea actiunii penale pentru savarsirea de noi acte materiale, retinute de procuror prin ordonanta din 12 noiembrie 2008 (care o privea pe inculpata Irina Paula Jianu) si fara a se pune in miscare actiunea penala pentru noi acte materiale, retinute in aceeasi ordonanta care o privea pe inculpata Irina Paula Jianu", se arata in motivarea deciziei completului de trei judecatori al ICCJ din 31 ianuarie, data publicitatii in 4 aprilie.
In motivarea deciziei ICCJ se retinea faptul ca desi, in 12 noiembrie 2008, s-au extins cercetarile si inceperea urmaririi penala cu privire la noi acte materiale in ce o priveste pe Irina Jianu, procurorii DNA nu i le-au prezentat si lui Miron Mitrea.
ICCJ nota ca s-a mentinut in rechizitoriu incadrarea juridica a infractiunii de luare de mita – forma simpla, cadrul procesual a fost extins asupra unor acte noi, incluzand in obiectul pretinsei mite si contravaloarea lucrarilor executate la imobilul mamei sale de catre SC Durimpuls SRL Bacau, precum si contravaloarea altor lucrari executate de celelalte societati comerciale, decat cele avute in vedere la punerea sub invinuire, majorandu-se cuantumul foloaselor necuvenite de la 5,2 miliarde de lei vechi la 9,27 miliarde de lei vechi.
"S-a ajuns astfel la situatia ca, desi fapta a fost incadrata in forma simpla, prin rechizitoriul din 4 martie 2009, procurorul a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata pentru savarsirea acestei infractiuni practic in forma continuata, in continutul acesteia adaugandu-se acte materiale pentru care nu s-au extins cercetarile, conform articolului 238 Cod procedura penala, nu s-a inceput si nu s-a efectuat urmarirea penala", spunea ICCJ, in decizia sa din 31 ianuarie.
Pe de alta parte, ICCJ sustinea ca este inexplicabila diferenta dintre suma retinuta in procesul-verbal de inceperea urmaririi penale si cea retinuta prin actul de sesizare, cu atat mai mult cu cat apare o noua societate – SC Durimplus – fata de firmele consemnate in actul de incepere a urmaririi penale: SC Conimplus, SC Vertcon, SC Regal Glass.
"De asemenea, este lipsit de logica faptul ca persoanei care este trimisa in judecata pentru dare de mita i se retine forma continuata a infractiunii, iar persoanei care primeste mita i se retine forma simpla a infractiunii de luare de mita", subliniau judecatorii instantei supreme.
Magistratii invocau jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv Conventia Europeana in ce priveste garantarea dreptului la aparare.
"Modificarea acuzatiei aduse unei persoane, indiferent daca este vorba despre natura faptelor imputate sau despre calificarea lor juridica, trebuie adusa la cunostinta in aceleasi conditii de promptitudine dispuse de articolul 6, paragraful 3, litera a, din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, pentru ca orice persoana sa dispuna de facilitatile necesare apararii sale", nota ICCJ, referindu-se la Miron Mitrea.
Mai mult, spunea ICCJ, schimbarea bazei factuale a invinuirii, prin introducerea unor elemente de fapt noi, incalca dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzatiei si notiunea de previzibilitate.
ICCJ arata ca DNA trebuia sa solicite Senatului aprobarea de declansare a procedurii de urmarire penala, daca in continutul infractiunii de luare de mita ar fi fost incluse acte materiale noi, intrucat Mitrea a fost ales parlamentar in 30 noiembrie 2008.
"In cauze similare, in conditiile in care procurorii DNA au apreciat ca se impune extinderea urmaririi penale, s-au adresat Camerei din care parlamentarul invinuit facea parte pentru a solicita extinderea urmaririi penale", spunea ICCJ.
In acest sens, ICCJ dadea exemplu cazul Monicai Iacob Ridzi, deputat PDL, in care DNA a solicitat, in 7 septembrie 2010, Camerei Deputatilor extinderea urmaririi penale, cerere respinsa.
Potrivit rechizitoriului, in perioada 2001- 2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite in cuantum de 9.274.202.542 lei vechi, in schimbul numirii si mentinerii acesteia in functia de inspector sef adjunct si inspector sef al ISC.
Potrivit procurorilor anticoruptie aceasta suma a reprezentat contravaloarea lucrarilor de constructii, amenajare si dotare efectuate, cu titlu gratuit si in lipsa unor contracte de antrepriza sau subantrepriza, de societatile Conimpuls, Vertcon, Durimpuls si Regal Glass, toate din Bacau, la un imobil din judetul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea. (Mediafax)
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
