Presedintele UEB: Nu se impune decretarea starii de urgenta, pe fondul caderilor masive de zapada

"In prezent, in Romania, Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 1 din 21 ianuarie 1999, privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta defineste in articolul 3 starea de urgenta, in sensul ca aceasta reprezinta ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica, aplicabile pe intreg teritoriul tarii sau in unele unitati administrativ-teritoriale, care se instituie in urmatoarele situatii: prima situatie prevazuta de lege se refera la existenta unor pericole grave, actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale. Nu este deloc cazul in privinta imprejurarilor de astazi si din aceste zile si eventual s-ar putea invoca ipoteza prevazuta la litera B a articolului respectiv, care spune ca priveste iminenta producerii ori producerea unor calamitati, care fac necesara prevenirea, limitarea sau inlaturarea dupa caz a urmarilor unor dezastre. Textul este rau redactat, nu permite din perspectiva administratorului, a juristului, o interpretare clara, cu atat mai mult cu cat sunt utilizati sinonim termeni precum «calamitati» si «dezastre», iar Constitutia in articolul 53 foloseste la randul sau trei termeni legati de asemenea situatii, respectiv cel de «calamitati naturale», de «dezastru» si de «sinistru deosebit de grav». Iata deci ca legislatia romaneasca este deficitara in privinta definitiei legale a starii de urgenta in ipoteza legata de calamitati sau dezastre", explica profesorul de drept al mediului Mircea Dutu, fost procuror si ziarist.

Mircea Dutu sustine ca definitia nu este suficient de clara si in privinta regimului juridic aplicabil, trebuie sa fie avut in vedere ca "parca este fortat plasata in acest act normativ referitor la starea de necesitate, pentru ca in realitate, in privinta ipotezei pe care o avem in vedere, legea stipuleaza ca pe durata starii de urgenta, gestionarea masurilor dispuse prin decret prezidential revine sistemului national de management al situatiilor de urgenta, sub conducerea nemijlocita a ministrului Administratiei si Internelor si in coordonarea primului-ministru".

"Ca atare, ea este mult mai apropiata in privinta masurilor dispuse si a institutiilor responsabile cu aplicarea lor de situatia de urgenta, pentru ca se refera la anumite evenimente, pericole provocate ca urmare a unor evenimente exceptionale nemilitare, care nu privesc ordinea publica, securitatea nationala, nu au caracter militar deloc", adauga profesorul.

Intrebat la RFI daca s-ar impune decretarea starii de urgenta in Romania, Mircea Dutu afirma ca aceasta este un atribut exclusiv al presedintelui tarii, care poate sa aprecieze daca situatia concreta indeplineste cerintele prevazute de lege".

"Dar avand in vedere ceea ce s-a intamplat in Romania, situatia din tarile vecine, aprecierile Organizatiei Mondiale a Meteorologiei, care a considerat ca ceea ce s-a intamplat in ultima perioada intr-o parte a Europei, referitor la geruri si caderile de zapada reprezinta evenimente notabile, dar nu exceptionale, consider, cel putin personal, ca nu suntem in prezenta unei situatii care sa impuna o atare masura exceptionala prevazuta in Constitutie. Pentru ca, spre deosebire de starea de alerta sau situatia de urgenta, care sunt reglementate prin acte normative ordinare, masura de stare exceptionala este reglementata prin Constitutie si ca atare are anumite semnificatii legate de ordinea constitutionala", precizeaza profesorul Dutu.

Despre ce ar presupune de fapt starea de urgenta, profesorul arata ca aceasta este problema care nu justifica sau nu conduce la imperativul unei astfel de masuri.

"Legea spune ca pe durata starii de urgenta, autoritatile si institutiile publice, agentii economici si populatia sunt obligate sa respecte si sa aplice prevederile legale speciale in domeniu, precum si masurile dispuse de autoritatile competente. Asadar, nu este de inchipuit ca intr-o atare situatie, adica starea de urgenta pe articolul 3 litera B din Ordonanta 1/1999 sa ne asteptam la masuri exceptionale de preluare a gestionarii problemelor de catre armata, de restrictionarea unor drepturi, care poate sa vizeze toate drepturile si libertatile fundamentale, cu exceptia dreptului la viata si accesul la justitie sau o serie de masuri privind limitarea anumitor activitati, deplasarea persoanelor si chiar suspendarea presei sau a unor emisiuni. Ca atare, eu cred ca in mod fortat situatia prevazuta la articolul 3 litera B a fost introdusa alaturi de starea de necesitate si starea de urgenta referitoare la ordinea constitutionala si securitatea nationala. Ea isi gasea locul mai degraba in legea protectiei civile sau in sistemul national de management al situatiilor de urgenta, eventual ca o stare de pericol superioara situatiei de urgenta, dar reglementata alaturi de aceasta", afirma presedintele UEB.

Luni, presedintele tarii, Traian Basescu, a declarat ca liderul USL Victor Ponta i-a cerut decretarea starii de urgenta in unele zone, seful statului afirmand ca nu se impune o astfel de decizie si ca ori s-a vrut "o capcana in care presedintele sa se repeada", ori este vorba de "necunoasterea legii".

Seful statului a subliniat ca, potrivit articolului 93 din legea 453/2004 pentru aprobarea OUG 1 din 1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, instituirea starii de urgenta prin decret al presedintelui in caz de producere a unei calamitati naturale presupune ca toate masurile administrative se vor dispune prin ordonante militare, iar unitatile militare se trec in trepte superioare de pregatire de lupta.

Basescu considera ca solicitarea care i-a fost adresata public de presedintele Consiliului Judetean Buzau, Vasile Mocanu, si presedintele PSD, Victor Ponta, referitoare la instituirea starii de urgenta "ori s-a vrut o capcana in care presedintele sa se repeada", "ori este vorba de necunoasterea legii".

"Nici Constitutia, nici legea nu se refera la o situatie de viscol care afecteaza partial teritoriul tarii si nici la situatii de iarna. Pentru aceasta, sunt celelalte situatii care trebuie gestionate la nivel judetean si al ministerelor. Nu pot decat sa apreciez ca ori s-a vrut o capcana in care presedintele sa se repeada cu instituirea starii de urgenta, ceea ce inseamna ca ar fi fost preluate de militari conducerile administratiilor locale si sa se conduca prin ordonante militara, ori este vorba de necunoasterea legii", a spus presedintele.

El a aratat ca "se incearca aproape cu disperare atragerea in dispute publice a presedintelui" si a adaugat ca nu are disponibilitatea pentru asa ceva si nici nu este cazul pentru dispute intr-un moment cand oamenii sufera.

De asemenea, Basescu a mai aratat ca unele administratii locale au fost "depasite, dar si dezinteresate" sa actioneze normal in gestionarea situatiilor create de caderile masive de zapada si viscol.

Seful statului a multumit pentru interventiile din ultimele zile militarilor din Jandarmerie, MApN, IGSU, personalului Ambulantei, precum si drumarilor, care oricat ar fi de criticati, au stat zile in sir in viscol cu utilajele lor. De asemenea, el a remarcat simtul civil al unora dintre cetateni care au actionat pentru sustinerea batranilor care nu puteau sa isi deszapezeasca usile si geamurile caselor sau curtea. (Mediafax)