Stirile Estului

Curtea Administrativa Suprema din Bulgaria a blocat decizia guvernului de la Sofia de a grabi inchiderea reactoarelor centralei nucleare de la Kozlodui, punind astfel in impas negocierile cu Uniunea Europeana. Curtea a dat dreptate opozitiei socialiste de la Sofia, care sustine ca guvernul a facut exces de zel in negocierile cu UE, riscind sa lase tara fara o sursa sigura de energie. Populatia se teme ca integrarea in UE va aduce cresterea pretului la energie sau "rationalizari" ca pe vremea comunismului.
La presiunile Uniunii Europene, guvernul bulgar a decis pe 1 octombrie 2002 sa inchida reactoarele 1 si 2 ale centralei de la Kozlodui pina la sfirsitul anului – lucru care s-a si intimplat intre timp – si a reactoarelor 3 si 4 pina in 2006. Autoritatile comunitare de la Bruxelles au hotarit ca activitatea celor patru reactoare, de model sovietic, ce nu sint prevazute cu containere de siguranta, prezinta un risc semnificativ pentru intreaga Europa si au impus guvernului bulgar sa le inchida inainte de aderarea la Uniunea Europeana, in 2007. De la sfirsitul anilor ’70, de cind functioneaza, la centrala de la Kozlodui s-au intimplat citeva accidente, inclusiv scurgeri radioactive, care au sporit ingrijorarile internationale. Specialistii bulgari sustin ca reactoarele ar mai putea fi tinute in functiune inca zece ani, dar oficialii europeni, care doresc sa instituie un regim mai strict in domeniu, contesta vehement acest verdict. Surse oficiale de la Sofia si diplomati de la Bruxelles au apreciat ca un eventual refuz al Bulgariei de a inchide reactoarele putea diminua sansele sale de aderare la UE, prin nefinalizarea capitolului de negocieri care vizeaza sectorul energetic. Intre timp, pe 18 noiembrie 2002, guvernul de la Sofia a incheiat negocierile pe capitolul energetic, intarind astfel decizia din 1 octombrie.
Insa opozitia socialista a contestat decizia guvernului la Curtea Suprema Administrativa si a avut cistig de cauza, in prima instanta. Socialistii au spus ca guvernul nu avea dreptul sa decida inchiderea reactoarelor, singurul organism competent fiind Parlamentul. Opozitia a mai sustinut ca hotarirea Executivului incalca o decizie a Legislativului din 2 octombrie 2002, in care se stipuleaza ca inchiderea reactoarelor 3 si 4 va fi acceptata doar atunci cind Bulgaria va primi ajutor de la UE pentru construirea altei centrale nucleare, mai sigure, sau pentru rezolvarea intr-un alt fel a problemei energetice a tarii. Un ajutor european in acest domeniu poate veni doar dupa intrarea Bulgariei in Uniune, fapt prevazut cel mai devreme pentru 2007. Asa stind lucrurile, opozitia critica excesul de zel al Guvernului care a acceptat inchiderea reactoarelor 3 si 4 pina in 2006, lasind astfel tara fara o sursa sigura de energie cel putin un an. Centrala de la Kozlodui mai are doua reactoare, contruite in intervalul 1987-1989 prin respectarea standardelor internationale, dar acestea nu pot acoperi necesarul de energie al tarii.
O tara fara alta sursa de energie
Bulgaria nu are rezerve naturale cu care sa-si sustina o industrie energetica, asa incit reactorul de la Kozlodui este socotit ca vital de catre bulgari. Cele sase reactoare nucleare ale centralei produc aproape jumatate din necesarul intern de energie, avind o capacitate totala de 3.760 de megawati. De asemenea, exporturile Bulgariei acopera aproape jumatate din deficitul anual de electricitate din regiunea balcanica.
Inchiderea reactoarelor trei si patru ar priva Bulgaria de statutul de lider al exportatorilor de energie din zona si ar provoca o majorare a tarifelor la energie pe plan intern, in contextul in care populatia se confrunta, deja, cu dificultati in achitarea datoriilor. Populatia este ingrijorata ca o astfel de masura ar putea conduce la o rationalizare a energiei, similara cu cea din anii ’80-’90.
Pentru a diminua impactul public pe care l-a avut anuntul privind inchiderea reactoarelor 3 si 4, guvernul bulgar a relansat la sfirsitul anului trecut proiectul privind construirea unei noi centrale nucleare. A doua centrala urmeaza a fi amplasata in apropierea portului dunarean Belene, la circa 250 de kilometri nord-est de Sofia. Constructia, care a fost suspendata in 1990 din cauza protestelor venite din partea organizatiilor ecologiste, a necesitat investitii initiale de aproape un miliard de dolari pentru achizitionarea echipamentelor si inceperea lucrarilor. Pentru finalizarea lucrarilor mai este nevoie de aproape un miliard de dolari. (A. C.)