Uzbekistanul, pion important in jocul american din Asia Centrala

De pe urma noii aliante cu SUA, materializata, deocamdata, doar intr-o prezenta militara americana substantiala – 1000 de soldati sositi inaintea inceperii atacului american, numarul ajungind in prezent, potrivit unor surse, la 4000 – regimul de la Taskent ar putea trage o serie de beneficii pe termen scurt si mediu. Ar putea deveni un lider al regiunii, ar putea sa primeasca si un ajutor financiar american sau ar fi posibil ca presedintele Islam Karimov sa mearga pe linia traditiei a 10 ani de independenta si sa consolideze regimul autoritar care l-a facut faimos. Presedintele Uzbekistanului a fost prim-secretar al Partidului Comunist uzbek pe vremea URSS. In virsta de 63 de ani, el este un lider autoritar, dusman declarat al islamistilor, si, sub conducerea sa, Uzbekistanul a ajuns in relatii incordate cu doi dintre vecinii sai, Tadjikistanul si Kirgistanul.
Ajutor american de 8 miliarde de dolari
Moscova sta insa cu ochii pe fosta republica sovietica. Cotidianul rus "Nezavisimaia Gazeta" anunta, saptamina trecuta, ca Uzbekistanul si-a dat acordul pentru debarcarea trupelor americane pe teritoriul sau in schimbul unui ajutor financiar in valoare de opt miliarde de dolari. In planul relatiilor cu Rusia, Uzbekistanul va incerca sa foloseasca prezenta americana pentru a-si dezvolta puterea militara, ceea ce va contribui la consolidarea pozitiei de forta pe care Taskentul si-o doreste in regiune. Dar cooperarea Rusiei cu SUA va impiedica Uzbekistanul sa isi realizeze aceasta dorinta.
Uzbekistanul este statul cel mai mare, cel mai bogat si are cea mai mare populatie din regiune, ceea ce a facut ca dupa proclamarea independentei sa urmareasca sa devina un fel de centru de putere al intregii regiuni. Nici unul dintre vecinii sai, Tadjikistanul sau Kirgistanul, nu au forta economica, militara sau diplomatica. Atita vreme cit pentru Rusia erau mai importante zacamintele de petrol din Kazahstan, dorinta de hegemonie a Uzbekistanului nu era un pericol si nici nu deranja Moscova. In noul context al aliantelor de dupa 11 septembrie, lucrurile ar putea fi putin schimbate.
Ambitii de lider regional
Presedintele uzbek, Islam Karimov, doreste ca influenta statului sau sa se extinda, facind ca vecinii sai, Tadjikistanul si Kirgistanul, sa depinda de resursele de apa si energie pe care le controleaza Uzbekistanul. In plus, intre presedintele uzbec si rezistenta antitalibana din Afganistan exista legaturi strinse: generalul Rashid Dostam, unul din comandantii fortelor Aliantei Nordului, este ginerele sau. Dostam a pierdut, in 1997, Mazar-i Sharif si s-a refugiat in Uzbekistan. Trupele sale vor deschide ofensiva asupra acestui oras strategic, aflat in miinile talibanilor. Recistigarea localitatii ar insemna deschiderea unei rute de aprovizionare importanta pentru fortele Aliantei Nordului. Presedintele Karimov va avea, asadar, o influenta remarcabila si un cuvint de spus atunci cind va veni vorba despre noul guvern de la Kabul.
Pe plan intern, Uzbekistanul se confrunta cu problema militantilor islamisti. Presedintele Islam Karimov a scapat, in 1999, dintr-un atentat terorist pus la cale de Miscarea Islamica din Uzbekistan. Potrivit guvernului de la Taskent, creierul acestui atentat a fost Tahir Iuldasev, liderul Miscarii Islamiste din Uzbekistan. Atentatul de la Taskent, din februarie 1999, s-a soldat cu 16 morti si 128 de raniti, dupa ce sase bombe au explodat in plin centru al capitalei uzbece. Tahir Iuldasev se pare ca era in Afganistan, la data producerii atentatului. In mai 1999, talibanii si-au dat acordul pentru ca Iuldasev sa isi infiinteze o tabara de antrenament in Afganistan, afirma cunoscutul ziarist pakistanez Ahmed Rashid, intr-un articol publicat in 1999, in "Foreign Affairs". Potrivit lui, in tabara lui Iuldasev sint antrenati citeva mii de luptatori islamisti din Uzbekistan, Tadjikistan, Kirgistan, dar si uiguri din provincia chineza Xianjian.
Islamul, un vechi dusman al Uzbekistanului
In luna iunie 1999, talibanii au refuzat cererea Uzbekistanului de a-l extrada pe Iuldasev. In prezent, mai multe state importante sint unanime in a considera Miscarea Islamista din Uzbekistan o organizatie terorista. SUA, Rusia si China se pare ca sint de acord in aprecierea ca Miscarea este un pericol pentru intreaga regiune, dar de aici nu rezulta neaparat ca Taskentul este mandatat de aceste puteri, in calitate de lider regional, sa lichideze Miscarea, care este o amenintare serioasa la adresa regiunii.
Uzbekistanul gazduieste trupele americane pentru o perioada nedeterminata. Probabil ca baza de la Khanabad, fosta baza sovietica folosita in razboiul dus intre 1979-1989 de URSS in Afganistan, va fi modernizata, pentru a corespunde standardelor armatei SUA. Armata Uzbekistanului va avea de cistigat de pe urma acestui fapt. Pregatirile americane pentru operatiunile impotriva talibanilor din Afganistan sint exact lucrul de care Uzbekistanul are nevoie pentru a imbunatati strategia de lupta impotriva Miscarii Islamiste.
Dar prezenta americana va crea oportunitati pentru un actor la fel de important: Rusia. Trupele americane au intrat in Uzbekistan si pentru ca Rusia a dorit ca acest lucru sa se intimple, SUA are acces la informatii si are contacte cu Alianta Nordului pentru ca Rusia vrea acest lucru, iar fortele antitalibane au rezistat datorita armelor rusesti. Uzbekistanul este un stat foarte important pentru SUA, dar, fara sprijinul Rusiei, campania americana impotriva talibanilor si a lui Osama ben Laden in Afganistan ar fi serios afectata.
Cu Rusia cum ramine?
Daca prezenta americana ar dura citiva ani in Uzbekistan, asa cum este foarte posibil sa se intimple, este important ca aceasta tara sa cistige si altceva in afara unui sprijin fara echivoc de la cel mai puternic stat din lume, pentru a lichida extremismul islamic. Comunitatea internationala ar dori ca Uzbekistanul sa devina un stat musulman in care sa nu existe riscul fundamentalismului, iar problemele legate de respectarea drepturilor omului sa nu fie atit de mari. Desi SUA au intr-adevar nevoie de Uzbekistan, nu este clar daca America va dori ca aceasta tara sa iasa complet din sfera de influenta a Moscovei. La un moment dat, trupele americane vor pleca, si nu rezulta, in actualul context, daca aceasta plecare va insemna reintregirea sferei de influenta a Rusiei sau nasterea unui nou centru de putere in Asia Centrala. (Irina ZIDARU)