Caută 
4 MIN
Daca am crede in statistici, ne-am socoti binecuvintati de Dumnezeu: Iasul numara cei mai multi scriitori pe metru patrat (sau pe cap de locuitor, nu m-am hotarit cum sa o iau). Avem aproape 250 de membri doar in Uniunea Scriitorilor, unde mai pui ca anual mai intra citeva zeci de persoane si mai exista altele care cocheteaza cu literatura, asteptind momentul prielnic pentru a-si depune dosarul de adeziune la generoasa breasla. Scriitori si publicisti ieseni contemporani (1945-2008), dictionarul redactat de N. Busuioc si Fl. Busuioc, aflat la o editie terta, inventariaza 549 de nume, destul de multe pentru un oras in care fiecare se cunoaste cu fiecare.
Indiferent de reprosurile pe care le voi formula mai pe larg in alta parte, indiferent de carentele sale, Dictionarul celor doi Busuioc este, incontestabil, un instrument de lucru care merita gratitudinea contemporanilor. El da seama de ce inseamna viata literara ieseana, cu autorii ei de prim raft, dar si cu cei mediocri dar orgoliosi. Una dintre metodele folosite in lexicografie este trimiterea catre autor a unui chestionar bine gindit, care sa slujeasca drept sursa de informatii. Tot astfel procedeaza si Nicolae Busuioc. Ceea ce nu mai face el insa este verificarea, filtrarea, selectarea materialului auto-hagiografic astfel obtinut. In mare masura, avem de a face cu un dictionar la care principala contributie si-au adus-o scriitorii insisi, care s-au supus mai mult ori mai putin rigorii chestionarului. Or, munca lexicografului ar trebui sa inceapa exact unde inceteaza cea a lui Nicolae si Florin Busuioc: in ordonarea unui material brut, in respectarea unor reguli, a unor norme obligatorii in astfel de lucrari. De pilda, cea care pretinde ca spatiul acordat fiecarui articol sa fie proportional cu importanta scriitorului respectiv. In dictionarul iesenilor, de paregzamplu, o "condeiera" ambitioasa, dar fara strop de chemare, Corina Matei Gherman, se bucura de mai mult spatiu decit o scriitoare autentica precum Mariana Codrut sau decit Constantin Ciopraga. Din aceeasi perspectiva, un extraterestru (si citi nu sint pe lumea asta?) ar putea crede ca Dorin Popa e mai bun decit Emil Brumaru, doar pentru ca prezentarea pe care si-a facut-o este mult mai impozanta. La fel, Catalin Bordeianu pare un Iorga, comparativ cu un poet modest precum Mihai Ursachi, Valeriu Rusu, medic eminent, e drept, dar care nu se poate lauda cu nici o carte de literatura, ocupa spatiu cam de doua ori cit Ioan Petru Culianu; Constantin Simirad iese si el un fel de Balzac moldovean, cu o prezentare mai generoasa decit a concurentului direct Sadoveanu. Cel putin asa rezulta din fisele dictionarului. Realitatea stim cu totii ca e alta.
In rest, multe lucruri poate afla un neofit despre scriitorii de pe Bahlui. Citeva recorduri absolute trebuie, totusi, consemnate. De pilda, foarte multi medici sufera de autorlic. Este, statistic, breasla cea mai ambitioasa in domeniu. Dana Baran, Vlad Bejan, Mihai Vasile Botez, Georgeta Cordun-Tarabuta, Maria Manuca, Liviu Pendefunda, George Popa, Vlad Rusu si atitia altii. Cred ca l-am uitat pe Emil Brumaru, dar el este scriitor si medic, nu medic si scriitor. Le sufla in ceafa preotii, teologii. Nu mai dau exemple, ar deveni obositor. Consemnez, mai bine, un record amuzant: cel mai tinar membru al Uniunii Scriitorilor din Iasi este/ a fost, la vremea respectiva, Patricia Coran, nascuta in 1984, care a publicat nu mai putin de 7 volume de proza (de nu s-or fi inmultit intre timp). Tot ei ii apartine si unul dintre cele mai ridicole titluri: Zvicnet amortit. Oximoron, da, inteleg; si totusi… Alte titluri aproape la fel de caraghioase ar mai fi: Oul impuscat, de Gheorghe Piriiala, Turn Babel alergind, de Marinica Popescu (Caragiale ar fi cules cu mare satisfactie si titlurile, si numele autorilor), Cind va plinge intrebarea, de Maria Rusu ori Singur pe-un bizar aisberg, de Ioan Saizu. Asta e, unii cred ca in literatura e permis orice, ca e de ajuns sa antepui adjectivul substantivului si gata, esti scriitor. Un alt record: de departe cel mai premiat scriitor iesean este Cassian Maria Spiridon, redactor-sef al revistei "Convorbiri literare"; eu am numarat nu mai putin de 15 premii, dar nu este exclus sa-mi fi scapat citeva. Recordul pentru o femeie care devine Cavaler al Ordinului Templierilor, Ordinul Ierusalim il detine actrita Cristina Anca Ciubotaru. Fireste, un asemenea puhoi de condeieri nu ar exista fara incurajari. Cind exista cerere, exista si criticii mercenari, mereu gata sa scrie o prefata, o postfata, o cronicheta, o recenzioara amabila, buna nu doar la orgoliu, ci si la lustrul gloriei. In Iasi, recordul absolut il bate Ioan Holban, care a scris despre toata lumea. O munca inutila, de batut apa in piua, de vinturat pleava, o rabdare pe care nu stiu ce rasplata o poate rascumpara…
Cine vrea sa se informeze despre scriitorii ieseni din ultimii 63 de ani, va recurge obligatoriu la SPIC-ul lui Nicolae si Florin Busuioc. Dar trebuie sa citeasca atent, circumspect. Asta pentru ca, desi structural este un dictionar, lucrarea nu respecta criterii bine definite si acorda prea mare credit onestitatii scriitorilor. Care, se stie, au un orgoliu cit Casa Poporului.
