Caută 
3 MIN
Vasile Gamalie traia o continua panica si se astepta la ceva „neasteptat" care sa-i confirme ca sfirsitul lumii a sosit. Evident, in rate si cu semne clare ca spre acolo ne indreptam.
Vasile Gamalie nu vedea acest cataclism ca pe o explozie care face „bum" si gata. El vedea intii o serie de avertizari ca a sosit vremea si abia apoi sa aiba loc lichidarea totala. Pe el se vedea ales ca martor viu la toate chestiile preliminare sfirsitului tuturor ginganiilor de pe pamint.
Omul acesta era motivat sa fie negru tot timpul, sa nu rida, sa nu cinte, sa nu… Chestia ultima nu-mi este prea clara, deoarece nevasta-sa era prea ermetica.
Ciudat este si faptul ca Vasile avea un talent autentic in a relata cam cum se vor sfirsi toate cele de pe nefericitul pamint. Stia la perfectie si ordinea tuturor semnelor premergatoare. Evident ca acest aspect nu impresiona pe nimeni, mai toti cei care il ascultau treceau spusele lui Vasile drept gogosi sau, mai modern, drept baliverne. Partea prezicerilor sale care privea oamenii ce traiesc printre noi provoca un interes ciudat de intens.
Trebuie sa mentionez neaparat ca domnul Gamalie nu-si oferea serviciul de a citi in viitorul apropiat decit daca era saturat de „tiutiun" si alcool.
M-am gindit, preocupat oarecum de ce ne asteapta nu peste mult timp, sa fac acest sacrificiu si sa-l indop pe Vasile cu stimulentele care il pun in functiune.
Dupa ce i s-a inrosit nasul, semn ca Vasile a devenit functional, trec la intrebarile care ma framinta:
– Cind va fi sfirsitul total?
– In 2014.
Trebuie sa spun ca raspunsurile erau scurte de tot si extrem de precise.
– Deci, dupa alegerile din 2012.
– Da. Te intereseaza Consiliul Judetean?
– Sa zicem…
– Greu. Batalie mare…
– Liberalul?
– Ma faci sa rid!
– Celalalt liberal?
– Ai luat-o razna?
– Eu?
Am grija sa-i umplu paharul si sa tremur de emotie.
– Greu. Greu tare…
– Conservatorul?
– Hm…
– PDL-istul?
– Hmm…
– Vad ca te-am corcolit degeaba pentru ca nu-mi spui mai nimic.
– Ce mai conteaza doi ani pina ce se termina?
– Chiar, nu vad de ce mi-ar pasa. Oricum ne facem scrum!
Domnul Gamalie pare ca intelege ca nu mi-a oferit mare lucru, desi tratatia a fost super.
– Cu dumneata este asa si asa. Adica, nu-i clar daca mai vrei.
– Dar ceilalti?
– Este oabla rau cu ei. Daca dau chix, pierd totul.
– De ce?
– Alegerile se fac odata toate si un insucces ii pune definitiv pe linie moarta.
– Dar ce, ministru, secretar de stat nu-i bun?
– Hm. Greu, greu de tot.
– Si la primarie?
– Este oabla rau.
– Adica?
– Nu-ti spun. In locul tau, acolo m-as duce.
– Esti diversionist? Esti omul liberalilor?
– Nu-s omul nimanui.
– Pe cine o sa votezi? Macar sa-ti stiu preferintele.
– Pe tine, daca mai dai un rind.
– Si daca nu?
– Nu ma duc la vot. Ce rost are? Pentru doi ani?
– Ce-i peste doi ani? intreb, uitind raspunsul.
– Cum ce?! Sfirsitul lumii!
Ma irit inutil si incep sa fac tot felul de legaturi aiurite.
– Vasile, nu ma fierbe, cine va cistiga alegerile din anul viitor?
– Tu. Clar?
– Si sfirsitul lumii va fi in 2014?
– Da.
– Cum vine asta? Daca lumea ma alege pe mine, atunci eu, drept multumire, le aduc sfirsitul lumii in 2014?!
– Cam da.
Vadit deranjat, incep sa-l curtez pe Vasile.
– Dragul meu Vasilica, n-ai putea tu sa mai amini sfirsitul lumii pentru 2017? Lumea o sa zica atunci ca eu am aparat-o, am ferit-o de potop. Te rog, Vasilica, te rog mult…
– Daca ma rogi tu…
– Deci, Vasilica, cine invinge stralucit in alegerile din 2012?
– Tu.
– Cind va fi sfirsitul lumii?
– In 2017.
Sar, il pup pe amicul Gamalie si racnesc la chelner:
– O sticla de sampanie si doua tochituri, va rog!
Îți recomandăm
