Criza pamintului plat

Criza financiara din Statele Unite, incluzind prabusirea pietei imobiliare si criza creditului, deficitul extern si supraincalzirea speculativa a burselor, a inceput sa se raspindeasca in alte tari si ameninta cu un crah de proportii globale. Administratia americana a lansat un plan de stimulare economica in valoare de 150 miliarde de dolari, iar Sistemul Federal de rezerve nu conteneste sa scada dobinda de referinta pentru a stimula cheltuielile de consum. Dar toate acestea se dovedesc insuficiente. Pretul petrolului continua sa creasca peste 100 de dolari barilul, iar somajul continua sa creasca.

Scaderea consumului american e foarte greu de suplinit pe alte piete, daca nu imposibil. Americanii consumau pina de curind de 9 ori mai mult decit chinezii si de 12 ori decit indienii. Speriati de criza, europenii si japonezii au inceput sa economiseasca mai mult decit sa cheltuiasca. Unde vor mai exporta chinezii si alti exportatori neti? S.U.A. sint responsabile de 25% din PIB-ul mondial si de peste 30% din tranzactiile financiare internationale. Iata de ce "virusul american" poate declansa usor o epidepie financiara mondiala.

Cel mai bun vehicol pentru a raspindi criza este comertul. Scaderea importurilor americane va ruina exporturile altor tari. Acestea si-ar vedea, astfel, afectata cresterea economica. Este vorba despre China, Japonia, Taiwan, Coreea de Sud si intreaga Asie de Sud-Est, India, Canada, Africa de Sud, Mexic, Brazilia si alte tari, inclusiv din Europa, ce au legaturi comerciale intense cu Statele Unite,

O alta problema mai mult decit ingrijoratoare este caderea dolarului, care afecteaza suplimentar competitivitatea exporturilor tarilor de mai sus, fara a o imbunatati neaparat pe cea americana. Apoi, piete imobiliare supraincalzite exista si in alte tari, de pilda in Europa, Australia, Noua Zeelanda, China sau Singapore, unde valoarea caselor a scazut simtitor, ceea ce poate duce la o incetinire a activitatii economice si chiar la recesiune.

Preturile materiilor prime, ca si in cazul petrolului, au crescut simtitor, ajutind multe tari emergente. Dar daca scade cererea pentru ele in S.U.A. si in China, principalele motoare ale economiei mondiale, preturile, inevitabil, vor cobori, atit la petrol si energie, cit si la minereuri si alimente. Asta va insemna afectarea grava a economiilor exportatorilor din Asia, Africa si America Latina.

Astfel, contagioasa criza financiara declansata in 2007 pare greu de controlat. Mare parte a instrumentelor financiare americane purtatoare de virus, cum sint titlurile de credite subprime, instrumentele bazate pe ipoteci financiare si obligatiunile cu risc ridicat, au fost deja vindute unor investitori straini, asa ca efectele lor sint deja vizibile si in Europa si in Australia. Iar expansiunea continua. Marile companii multinationale isi reduc investitiile peste tot in lume, mai ales cele care depind masiv de creditele bancare. Putem, deci, vorbi deja despre o criza globala a creditarii, care va afecta puternic cresterea si ocuparea.

Pe pietele globale de capital, investitorii devin mult mai putin dispusi sa riste. La bursa din New York, ei isi vind actiunile, iar idicele Dow Jones scade. La fel se intimpla si la Tokyo cu indicele Nikkei, apoi la Frankfurt, Londra si Paris, iar efectul de dominou se raspindeste in intreaga lume, intrindu-se intr-un veritabil cerc vicios. Panicate, pietele au devenit extrem de volatile, fiecare investitor dorind sa scape repede de activele riscante pe care le detine. Mai toata lumea vrea sa vinda, dar cine cumpara?

Bancile centrale au redus spectaculos dobinzile, guvernele intervin cu fonduri bugetare, dar se pare ca impactul unor astfel de masuri nu mai e la fel de eficace ca in trecut. Dolarul se prabuseste, cu riscul ca investitorii straini sa nu mai finanteze uriasele deficite americane, iar preturile cresc inflationist. Exista o supraoferta de case, autoturisme si alte bunuri de consum. Exista o criza mare de lichiditati si chiar o incapacitate de plata. Milioane de familii americane nu-si pot plati ratele. Peste o suta de creditori au dat faliment. Dar anxietatea financiara nu atinge doar menajele, ci si intreprinderile, ridicind foarte mult pierderile.

Exista si un sistem bancar paralel, format din institutii financiare nebancare, care acorda imprumuturi lichide sau fac plasamente cash pe termen scurt, dar ofera credite si investitii pe termen lung in instrumente nelichide. Sint fonduri speculative care pot fi retrase peste noapte si altele care au ramas blocate pe termen lung in tot felul de plasamente riscante. Acest sistem paralel nu se supune regulilor bancilor centrale si nici nu pot apela la ele dupa ajutor, ceea ce face ca lucrurile sa fie mai grave decit in cazul bancilor.

Pe de alta parte, posibilitatile de stimulare fiscala sint foarte limitate (sub 1% din P.I.B.), deoarece S.U.A., U. E. si Japonia au deficite bugetare importante. Apoi, oricum aceste stimulente vin prea tirziu, ca si reducerile de dobinzi. Reglementarile prea usoare din domeniul creditelor ipotecare, lipsa de transparenta, falsurile contabile, ratingurile prost calculate ale creditelor, managementul deficitar al institutiilor financiare, acestea sint principalele cauze al crizei. Iar intr-o lume interdependenta, pe un "pamint plat" (Thomas Friedman), nimeni nu poate scapa de ea.