Dragoste la prima vedere

O lege nescrisa (si nedreapta, as face adaos) arata ca intre vrednicia omului si imaginea lui "mediatica" nu e nici o relatie. In spatiul publicistic iesean avem cel putin doua exemple ascutite. Indraznesc a le numi astazi. Primul e intrupat estetic de doamna Camelia Gavrila, actualul viceprimar de Iasi. Am comentat acest exemplu stupefiant inca de acum opt-noua ani. Am realizat atunci ca doamna profesor Camelia Gavrila (care a publicat si extrem de ciudate carti pentru elevi) indeplineste, oriunde s-ar afla, kantian vorbind, o functie curat "reprezentativa" si citusi de putin una "constitutiva". E, figurat vorbind, ca eticheta pe sticlele de Coca Cola. Nu tine de sete, dar atrage unanim privirile. Cu toate acestea, presa ieseana a indragit-o spontan, inca din stravechimea secolelor, si a facut din suava dumisale faptura un soi de etalon al seriozitatii si vesniciei invatamintului regional. Cazul domniei sale, asupra caruia nu cutez a insista, acum si aici, va ramine, cel putin pentru susiscalitul, un mister insolubil. Ii poti cel mult da ocol, cu timiditate, nu-l poti patrunde niciodata.

Cazul al doilea e si mai senzational (daca imi este permisa exprimarea). Intr-atit de senzational, incit, ori de cite ori meditez asupra lui, o sfiala fieasca imi cenzureaza cuvintele. Ma refer, desigur, la dl Constantin Simirad, "prietenul nostru". Prozator incomparabil, autor neobosit de schite cu substrat abisal-psihanalitic, in stilul inconfundabil al maestrului Emil Garleanu (ni se prezinta, de pilda, naiade ce fac baie in toata parsiva lor nuditate sub cascada, profesori vestejiti, care incearca a vulnera sufletul imaculat al elevelor, politicieni cu fire si minte de pitecantrop etc. etc.), ambasador sacrificat nemilos de regimul lui Ion Iliescu in climatul otravit al Cubei castriste, primar vreme de aproape trei lustri, fondator de partide, membru in Adunarea Eparhiala a Arhiepiscopiei Iasilor, membru USR, ctitor induhovnicit de biserici, stabilimente de cultura si institute teologice, omul care a largit, printr-o simpla dispozitie, pina si ograda Eternitatii raposatului Pastia, spre a incapea inca un mausoleu, ei bine, dl Constantin Simirad este, neindoios, ilustratia eminenta si definitiva a legii si paradoxului formulat mai sus. Simpla, luminoasa domniei sale prezenta in peisajul iesean a paralizat (pentru vecie, se pare) presa de toate culorile. Dragoste la prima vedere! Naprasnica! Pentru totdeauna!

Nu exista gest al dlui Constantin Simirad care sa nu fie imortalizat instantaneu in pagina de gazeta si asezat in chenar somptuos. Nu exista idee, oricit de fantezista, de extravaganta, de sprintara, de incredibila… A suguit dl Simirad, cindva, in legatura cu gardienii calare? A suguit, fireste. Presa l-a luat, totusi, in serios. A cerut dl Simirad ca aceiasi gardieni sa poarte in sin pixuri conectate la un sistem GPS, pentru a semnaliza pozitia exacta a purtatorului in cuprinsul constelatiilor? A cerut, fireste. Presa l-a luat, si de aceasta data, in serios. A interzis, mai nou, dl Simirad fumatul in Casa Patrata? A interzis, fireste. Presa l-a luat, inca o data, in serios. Omul nostru are indreptatire: "fumatul poate dauna calitatii spermei si scade fertilitatea", sta scris pe orice pachet de tutun. Vor iesi functionarii din Prefectura numai cu bilet de voie semnat de insusi prozatorul Simirad? Vor iesi, mai incape vorba? Presa a consemnat, in fine, si aceasta inestimabila idee. Nu zic nu: dl Constantin Simirad este, pentru jurnalistii din urbea lui Vasile Pogor, de-a dreptul irezistibil. Clocotitoarea sa personalitate subjuga. Temperamentul sau exploziv striveste.

Si, cu toate acestea, dati-mi voie sa-mi pastrez si sa-mi exprim uimita, conservatoarea opinie: ca si in cazul doamnei Camelia Gavrila, functia reala a dlui Simirad a fost, mai degraba, una cu substrat decorativ. Imaginea domniei sale e aceea a unui hitru, cind ar trebui sa fie, de fapt, imaginea unui om care tace si face. E mana cereasca pentru presa. In schimb, e perfect zadarnic pentru oras. Ca primar al Iasilor, a actionat ca ambasador. Ca sef de partid, a actionat ca un poet realist-socialist. Ca sef al Consiliului Judetean, a actionat ca un monitor.

Hotarit lucru: intre parelnica vrednicie a omului Simirad si imaginea lui "mediatica" nu exista nici o relatie. Pe cind un divort din dragoste?