Filme pentru baieti si fete

Vara, la cinema, baietii pot merge la The Taking of Pelham (1, 2, 3 S-a furat un tren), iar fetele la Coco Avant Chanel. In vreme ce filmul pentru baieti e un re-make de actiune regizat de Tony Scott, operator de publicitate devenit regizor, filmul pentru fete compune biografia tinerei Chanel inainte de glorie.

1, 2, 3 S-a furat un tren abordeaza o tema atractiva pentru genul de actiune, deturnarea unui metrou; criminalul nenorocit e John Travolta, fost agent de bursa pe Wall Street, fost puscarias pentru speculatii si actual nebun care vrea sa cistige sute de milioane la bursa deturnind metroul new-yorkez. Coco Chanel e jucata de Audrey Tatou, icoana Amelie si actuala imagine Chanel, pe urmele imbatrinitei ne-franceze Nicole Kidman. Deturnarea trenului poate fi oprita doar de dispecerul Garber, alias Morgan Freeman, un om obisnuit, care, atras de destin in viltoarea evenimentelor cu luare de ostatici, se dovedeste a fi un erou mai eficient decit negociatorul de profesie John Turturro (bizar distribuit intr-un personaj lipsit de stralucirea vazuta mai ales la fratii Cohen) si chiar decit primarul New-York-ului, inchipuit aici ca un politician egoist si cam prost.

Coco era si ea o fata obisnuita. Orfana de mama, cistiga atentia barbatilor sensibili la special si urca scara sociala pe spinarea lor. Sau, precum vrea filmul sa intelegem, ii cucereste prin energia ei novatoare.

Filmul de actiune e un film de actiune obisnuit, filmat aventuros si publicitar, in regia unui Tony Scott convins ca aspectul vizual nervos, taiat, compozitat, suprasaturat justifica re-make-ul aceleiasi povesti de deturnare si luare de ostatici pe care am tot vazut-o nici nu mai stim de cite ori.

Intr-un interviu luat cu ocazia proiectului filmat (si) in Romania, Tinerete fara tinerete, Coppola isi punea o intrebare pe care insuccesul filmului sau nu are cum sa o descalifice. Nu aveti senzatia ca ne uitam de ani intregi la aceleasi filme? Coppola isi justifica astfel propriile aventuri vizuale din Tinerete fara tinerete si s-ar putea ca Tony Scott sa fi ajuns la aceleasi concluzii ca nefericitul Coppola: daca filmam altfel, filmul va fi altfel. Originalul are acelasi nume, The taking of Pelham 123 (1974, cu Walther Matthau in rolul dispecerului jucat in re-make de Denzel), insa premisele re-make-ului si desfasurarea scenaristica nu aduc nimic nou. Spre desebire de deturnatorul din 1974, John Travolta e si agent la bursa, un adaos contemporan ce identifica raul cu degringolada financiara in care traim. In rest, impuscaturi, masini ciocnindu-se in aer sau secventa obligatorie cu personaje pe fuga, prinse intre doua metrouri care se intersecteaza.

In timp ce baietii stau cu sufletul la gura intre trenuri, fetele nu se pot hotari daca e ok sa profiti de barbati ca sa ajungi sa vinzi palarii aristocratiei pariziene sau daca, scotind din ecuatie dilema morala, acest tip de comportament defineste intr-adevar femeia moderna. Imposibil de evitat chiar si de un film atit de hagiografic indulcit precum Coco Avant Chanel, lipsa de scrupule a celei mai cunoscute creatoare de moda a secolului 20 nu este, insa, nici pe departe reflectata aici. Dupa cum afirma si scriitoarea-regizor Anne Fontaine, interesul filmului este pentru tineretea lui Chanel si cerceteaza sursele biografice ale inspiratiei. Putin importa ca, dupa eliberarea Parisului, Chanel a fost arestata pentru tradare si alte crime de razboi sau ca si-a platit rudele pentru a nu-i divulga originea umilitoare. Important e cum i-a venit ideea de a scoate corsetul din rochii sau florile artificiale din palarii.

Altfel, Coco Avant Chanel e un film placut, cu scene de epoca hazlii si o eroina a carei misiune oportunist-creativa are ceva din filozofia individulului-locomotiva al zilelor noastre. Regizoarea foloseste cele doua relatii documentate de biografia tinerei Chanel pentru a construi momente de un romantism agreabil. Jumatate din film are loc la castelul mondenului Étienne Balsan, unde natura, arhitectura si rochiile abunda, cu un efect apropiat celui din Marie Antoinette a Sofiei Coppola. Diferenta e ca daca acel film isi propunea sa sondeze desertaciunea luxului fermecator, Coco Avant Chanel indulceste biografia oportunista a unei tinere – de fapt mult mai interesanta odata cu crimele de razboi din anii 40.

Pentru cei mai spartan educati dintre noi, care nu stim precis cum a re-inventat Chanel lumea modei, filmul nu este un indreptar. Avem nevoie de efort cerebral propriu pentru a concluziona ca nebunia "costumaselor" este urmarea "faimosului" sacou Chanel. Poate ca asta este misiunea filmului. Cei care nu stiu trebuie sa afle ca Chanel a fost la originea deux piece-ului. Poate de asta s-au lansat in anul ce-a trecut nu unul, ci trei filme biografice Chanel, toate sustinute financiar de Casa Chanel…

Stiati ca deux piece-ul, jerseul de lina si posetele cu lant de aur au fost inventate de Chanel? Eu nu. Pentru ca eram la 1 2 3, S-a furat un tren, cu baietii.