Indulcitorii artificiali: mituri si realitati controversate

Dintr-un motiv sau altul, care poate tine de starea de sanatate (diabet zaharat), de inceperea unei diete restrictive sau pur si simplu din curiozitate, multe persoane intrerup consumul indulcitorilor naturali obisnuiti – zaharul, mierea – si utilizeaza indulcitorii artificiali, intre care aspartamul ocupa locul principal. Utilizarea aspartamului a fost si ramine extrem de controversata datorita conexiunilor care s-au facut intre consumul indelungat al acestui edulcolant si posibilitatea aparitiei de leziuni cerebrale, tumori cerebrale, limfoame sau a efectelor genotoxice. Semnele de intrebare au inceput sa apara odata cu simptome reclamate de pacientii diabetici, pentru care aspartamul constituie principalul indulcitor pe care il utilizeaza in mod curent. Apoi au urmat articole in presa, supozitii, simptome raportate catre FDA si alte agentii guvernamentale. Toate acestea au facut ca cercetarea amanuntita sa fie necesara, urmind articole, rapoarte si lucrari stiintifice comunicate in cadrul congreselor medicale si publicate in reviste de specialitate. In continuare, lucrurile sint extrem de disputate, existind cercetatori care sustin ca utilizarea aspartamului este sigura, dar si altii care dezaproba consumul pe termen lung al edulcolantului.

Este sigur consumul aspartamului? Iata o intrebare la care, datorita studiilor existente la ora actuala, cu rezultate pro si contra, este greu de formulat un raspuns cert.

Cu siguranta, lucrurile s-au transformat si in mituri si false convingeri, cum ar fi, de exemplu, semnul de egalitate care se poate pune intre aspartam si cancer sau chiar boli psihice, ca includerea pe piata a bauturilor "light" sau "diet" face parte dintr-un major experiment pe fiinta umana, si asa mai departe. Pentru a evita perpetuarea si incetatenirea unor astfel de afirmatii fara suport este necesara selectarea informatiilor strict bazate pe studii de specialitate asupra acestui subiect si formularea unei concluzii proprii care va determina atitudinea fata de utilizarea acestui edulcolant.
FDA a aprobat utilizarea aspartamului din 1981; de atunci si pina in prezent, unii cercetatori au sustinut o crestere a incidentei tumorilor cerebrale in SUA, lucru care, afirma acestia, ar putea fi legat, cel putin in parte, de consumul aspartamului.

Ramazzini Foundation din Bologna a condus un studiu amplu, timp de sapte ani, pe 1800 de sobolani de laborator. Rezultatele acestui studiu au fost comunicate in iulie 2005: aspartamul, administrat la niveluri variabile in mincare, determina o crestere semnificativa a incidentei limfoamelor, leucemiilor si tumorilor maligne de rinichi la sobolanii femele si a tumorilor maligne la nivelul nervilor periferici la masculi. In acelasi timp, studiul a aratat ca nu exista legatura statistic semnificativa intre consumul de aspartam si incidenta tumorilor cerebrale. Acest studiu italian a ridicat probleme legate de nivelurile expunerii la aspartam. In urma publicarii sale, European Food Safety Authority (EFSA) s-a autosesizat, cercetind rezultatele, dar in mai 2006 aceasta a conchis ca incidenta crescuta a limfoamelor si leucemiilor la animalele de laborator utilizate nu este in legatura cu administrarea aspartamului, tumorile rezultate in urma expunerii animalelor la doze crescute de aspartam nu au fost relevante la om si ca, bazindu-se pe evidentele stiintifice existente pina la data respectiva, nu exista motiv pentru a revizui doza acceptabila zilnic de aspartam stabilita anterior. In replica, Ramazzini Foundation a afirmat ca o crestere a incidentei limfoamelor/ leucemiilor cu 16% intre grupul cu administrare de aspartam si grupul de control nu poate fi considerata nesemnificativa.
Al doilea studiu Ramazzini pe aspartam, condus de dr. Morando Soffritti, intitulat "Expunerea la doze reduse de aspartam din viata prenatala creste riscul de cancer la sobolani", a fost acceptat spre publicare in "Environmental Health Perspectives" in data de 14 iulie 2007.

National Cancer Institute (NCI) a publicat in aprilie 2006 rezultatele unui studiu efectuat pe 340.045 barbati si 226.945 femei cu virsta cuprinsa intre 50 si 69 de ani. Studiul a urmarit in 1995 si 1996 consumul detaliat al alimentelor si bauturilor tip "diet" cu aspartam, negasind nici o legatura statistic semnificativa intre consumul edulcolantului si leucemii/ limfoame, tumori cerebrale. Criticile acestui studiu se refera la faptul ca nu exprima efectele consumului pe termen lung, ca studiile Ramazzini; NCI numai a observat si a notat subiectii pe o perioada de 12 luni, fara a estima sau a dovedi un consum preliminar. In replica, neurochirurgul Russell Blaylock a remarcat faptul ca cel mai mare risc de leucemii si limfoame se situeaza in rindul populatiei de adolescenti si tineri, ceea ce inseamna ca in copilarie ar fi trebuit sa fie expusi in mod regulat la aspartam.

Ultimul studiu, de altfel si el controversat, a fost publicat in acest an (2007) in "Annals of Oncology"; conform acestui studiu italian privind incidenta cancerului in perioada 1991-2004, nu se asociaza consumul de zaharina, aspartam si alti indulcitori cu riscul de neoplasme comune.

Critica majora adusa tuturor studiilor se refera la faptul ca nu s-a studiat separat provenienta aspartamului, lucru de mare importanta, intrucit concentratia aspartamului in singe este mult mai mare dupa consumul unor bauturi tip "light" sau "diet" decit dupa utilizarea sa sub forma de tablete.
In ciuda studiilor existente, siguranta utilizarii aspartamului ramine fara o concluzie certa si constituie in continuare un subiect controversat, un motiv de cercetare si, cu siguranta, un izvor de noi mituri.