Industria de automobile – inceputul sfirsitului?

Saptamina trecuta, stirile televizate privind restringerea activitatii de productie la Dacia Renault de-abia si-au facut loc printre reportajele despre crime, violuri si groaznice accidente rutiere. In media serioasa din Occident, criza industriei de automobile a tinut prima pagina a ziarelor, respectiv au deschis telejurnalele de prime-time. Si e firesc sa fie asa; in fond, aceste stiri ating un nerv sensibil al societatilor occidentale: locurile de munca.

Martea trecuta, bursa new-yorkeza a cotat General Motors la un nivel nemaiatins din 1943: 3 dolari per actiune. Cu aceasta, noteaza ironic presa de business din Statele Unite, valoarea de piata a lui GM coboara la 1,7 miliarde de dolari, mult mai putin decit valoarea unui producator de jucarii (e drept, mare) precum compania Mattel. General Motors a cheltuit in ultimul trimestru 7 miliarde de dolari pentru mentinerea productiei. Pierderile s-ar situa la peste 4 miliarde de dolari. In acelasi timp, vinzarile s-au redus cu 45%. Situatie de inteles, avind in vedere ca, de la inceputul anului, 1,2 milioane de americani si-au pierdut locul de munca, iar alte citeva milioane risca sa piarda (sau si-au pierdut deja) casa ipotecata. Nimanui nu-i arde, intr-o asemenea conjunctura, sa-si achizitioneze un automobil nou. Unul dintre managerii lui GM, Richard Wagoner, declara intr-un interviu ca "nu putem astepta pina la preluarea presedintiei de catre Obama, in ianuarie. Trebuie sa se intimple rapid ceva". Prin aceasta, marile concerne inteleg interventia statului, salvator in urma cu una-doua luni in ceea ce priveste citeva mari institutii financiare americane.

Statul inseamna, desigur, in ultima instanta, contribuabilul american. In opinia lui David Cole de la Center of Automotive Research (o institutie independenta), "banii vor veni de la stat – nimeni nu doreste sa se transforme intr-un cioclu al industriei de automobile". Intr-adevar, Congresul american a aprobat un credit (subventionat) de 25 de miliarde de dolari pentru General Motors. In schimb, gigantul industrial se angajeaza sa dezvolte modele de automobile ecologice – de neconceput pentru mentalul american cu citiva ani in urma. Doar ca atit GM, cit si companiile rivale Ford si Chrysler solicita fiecare alte cel putin 50 de miliarde de dolari pentru a se mentine pe linia de plutire.

Concurentul lui GM, Ford Motors, pare a sta ceva mai bine: dispune de 30 de miliarde de dolari din credite contractate anterior marii crize financiare. Doar ca Ford sufera (si mai ales va suferi in viitorarele luni) de schimbarea comportamentului cumparatorilor, mult mai putin dispusi sa investeasca in camionete, mari consumatoare de carburant. Ford a reactionat deocamdata prin restringerea costurilor de productie cu 15%, iar a celor cu personalul cu 10%. Mai mult, vor fi vindute participatii ale firmei, iar productia de automobile va fi redusa in continuare.

Intre timp, in capitala Washington au izbucnit certurile intre politicieni. Congresmanii democrati solicita ministrului de finante Paulsson ca o parte dintre cele 700 de miliarde promise institutiilor financiare sa fie redirectionate spre industria de automobile. Proaspat alesul viitor-presedinte Obama a asigurat in repetate rinduri industria de automobile americane de sprijinul sau – din pacate pentru aceasta, a evitat de fiecare data amanuntele concrete ale acestui sprijin. Inca-presedintele Bush ar vrea sa gaseasca solutii financiare de sprijin separate de cele promise marilor institutii financiare. Unde si cind va gasi aceste solutii ramin deocamdata detalii obscure.

Aceste detalii sint insa decisive pentru actionari (reprezentati, in proportii diferite, de sute de mii de americani). In cazul participatiei directe a statului, pierderile actionarilor n-ar fi cu mult mai mici fata de situatia declararii falimentului respectivelor companii. In acest sens, este lamuritor un exemplu recent: statul a conditionat ajutorarea marilor institutii de credit ipotecar cvasi-falimentare Fanny Mae si Freddie Mac, precum si a companiei de asigurari AIG de absenta oricarui profit pentru actionari.

Intre timp, managerii lui General Motors incearca prin orice mijloace sa evite declararea falimentului. Motivul: nici un potential cumparator de automobile nu s-ar aventura sa achizitioneze un model de automobil de la o firma declarata falimentara. Analistii de la Center for Automotive Research au dezvoltat un scenariu apocaliptic: in cazul in care cei trei giganti ai industriei de automobile de la Detroit s-ar prabusi, prin antrenarea industriei conexe a furnizorilor de piese si subansamble s-ar pierde peste 3 milioane de locuri de munca. Aceasta ar antrena cresterea ratei somajului de la 6 la 8%. Ca urmare, cred expertii, costurile falimentarii industriei de automobile sint considerabil mai mari decit cele necesare mentinerii (artificiale) a acesteia in viata.

Managerii lui General Motors spera ca, cel tirziu in 2010, recesiunea sa fie depasita. Un mijloc ar fi dezvoltarea, pina atunci, a automobilului actionat in intregime electric. Pina atunci, producatorii se asteapta la vinzari de cel mult 11-12 milioane automobile pe an (fata de 16,2 milioane in 2007). Se vorbeste despre o "era glaciara" pentru industria de automobile. Pina una-alta, producatorii de automobile de pretutindeni lanseaza reclame in care anunta reduceri semnificative pentru cumparatori. Disperarea este atit de mare, incit unul dintre producatori promite – incusiv la televiziunile din Romania – ca puteti plati jumatate din valoarea masinii mult mai tirziu, cu conditia sa achitati jumatate acum. Daca doreati de mult sa va luati o masina, acum este momentul. Daca insa depindeti de vreun credit la banca, luati-va mai degraba gindul…