Caută 
4 MIN
Joia trecuta, citeva sute de credinciosi si preoti ai
Mitropoliei Moldovei, dupa cum scrie Jurnal de
Chisinau (nr. 47, 19 mai 2006), au protestat in
proximitatea cinematografului „Patria” din capitala.
Motivul? Previzibil, daca stim ce se tensiona pe afis:
Codul lui Da Vinci, ecranizare a cunoscutului roman
(a intens mediatizatului, mai bine zis), cu tambalaul
aferent, ce-i drept la scara interriverana si cu marja
inerenta de colorit. E, fireste, dreptul popimii si a turmei
drept credincioase sa fie nemultumita de tot ce cade in
rasparul dogmei si sa agite anateme in contra
„ereticilor”. In definitiv, ideile sint ca si proprietatile:
reclama riposta, zel protector la hotara. Dar protestul
trebuie sa aiba un sens, altminteri e zoologie curata.
Nu poti afurisi in lipsa obiectului, asa, de amorul
exercitiului, pretinzindu-te teafar si, ca atare, pasibil de
respect. Jurnal… a avut inspiratia sa intrebe in acea zi
printre episcopi daca au citit romanul lui Dan Brown si
ce a recoltat? O tipica atitudine de cleric acultural,
impietrit in prejudecata si obscurantism, ca si cum
dogma ar fi servita mai bine in lipsa discernamintului.
Iata, de pilda, cum raspunde episcopul de Edinet si
Briceni: „Ce-mi trebuie sa citesc asa ceva, doar nu-i
Sfinta Scriptura! Nu sint de acord cu nimic din carte,
fiindca e mizerie si blasfemie. Trebuie sa fii om bolnav
sa scrii asa ceva!”. Episcopul de Nisporeni: „Sint
cunoscut cu (sic!) cartea, dar nu am citit-o, ca nu am
dorinta”. Sau episcopul de Cahul si Comrat: „Eu n-am
citit. Protestez, fiindca in cartea ceea s-a scris ca Isus
Cristos a fost casatorit cu Maria Magdalena”…
Nimic nu e de comentat aici, totul fiind la vedere si
consumindu-se expres, chiar in clipa cind cade
punctul. De la bietul Oslobanu si pina azi – un veac si
jumatate! – evolutia a batut pasul pe loc, sfintiile lor
tinind mental si dupa tipul reactiei tot de Moyen Age,
daca nu cumva de hat mai inainte. Ce trainic aliaj face
semidoctismul cu intoleranta! Oare de ce nu m-a mirat
sa aflu ca Mitropolia Moldovei isi indeamna enoriasii sa
boicoteze filmul? I.P.S. ne avertizeaza intr-un
comunicat ca „participarea oricarui crestin la aceasta
vizionare reprezinta o lepadare de Hristos, o grava
perversiune duhovniceasca si solidarizare cu dusmanii
de moarte ai Bisericii lui Hristos”, ca si cum undeva in
desert, nu in parohiile sale s-a facut si continua sa se
faca agitatie in favoarea comunistilor, demolatori
patenti de biserici si tortionari ai preotimii; si ca si cum
cei din custodia-i ar fi lacrima de copil, nerivnitori de
averi, de imbuibare cu toate ale gastronomicului, plus
pietoni convinsi, cu oroare de „Mercedes”, „BNW”, ca
si de jeep-uri cit poarta sfintului lacas. Si ca si cum – ca
sirul abia incepe – din drag de renegare esueaza pe-un
capat crestinul in secte ori bautura atee. Biserica
moldoveneasca are o imensa problema de imagine in
acest moment si ar trebui sa-si revada un car intreg de
tabieturi, de practici si atitudini, care nu doar ca nu mai
renteaza – spiritual vorbind -, dar sint de atita vreme
contraproductive, maculeaza si compromit, umplu de
dezgust, sfirsind prin a-si decima aderentii. Cler cu
mate pestrite, rapace, obedient pina la repulsie
regimului, infeudat rasaritului, practicind un sinistru
mercenariat moral, in fond unealta teologala de
manipulare a electoratului – sectorul cu potcap in
propaganda cc-ului: mitropolitul are in fata o vasta arie
de activitate. Caci daca n-ar fi, nu s-ar povesti:
Episcopia de Edinet si Briceni pretinde autoritatilor, in
elanul ei vindicativ, „oprirea imediata a difuzarii cartii si
filmului «Codul lui Da Vinci», prevenirea aparitiei asa-
numitei «Evanghelii dupa Iuda» si a filmului «Corpus
Christi»”, vrea expulzarea satanistilor, mormonilor,
moonilor, de fapt a tuturor sectelor totalitare, punerea
homosexualilor in afara legii, rezolvarea cit mai
grabnica a problemelor legate de predarea religiei in
scoala: tot „interfete”, intre noi fie vorba, pentru o
elementara dorinta de putere si autocratie. Biserica
vrea monopolizarea spiritelor, dar nu se intreaba cit de
vrednica e de o asemenea favoare, cit temei exista, la
o adica, pentru un aviz favorabil revendicarilor sale; nu
da impresia de a se fi gindit macar o clipa la ce jenanta
conditie de debitor are la ora actuala in ochii
comunitatii. Acuzind paiul din ochiul aproapelui,
Mitropolia nu vede, din pacate, esafodajul de birne din
proprii-le-i pupile…
De fapt, stupefianta e nonsalanta cu care inalta
instanta gaseste nimerit sa condamne fara a cunoaste.
Asta o scoate din orice cadru de cultura pentru a o
izola dupa un zid inexpugnabil de fanatism religios,
puternic pigmentat de ideologia „conducatoare”: un alt
cocteil Molotov (Ribbentrop-ul se subintelege!)…
