Maternitatea, un privilegiu mai presus de stiinta

Jacques Monod afirma ca "pentru a face un copil trebuie sa existe trei elemente: o femeie, sperma si mediul". Si imi permit sa adaug la acestea – un medic dornic de afirmare. Intr-o epoca a biotehnologiilor, conceptul de maternitate s-a redus la semnificatia unui simplu produs al acestora, fara a avea constiinta consecintelor sociale, etice si morale. Paradoxal este faptul ca multi sint cei care accepta si aproba fenomenul ca fiind o stare de normalitate, prin prisma falselor convingeri ca dorinta femeii a fost respectata (autonomia deciziei sale) si ca acesteia i s-a facut un "bine", ajutind-o sa aduca pe lume un copil. Eu ma intreb insa ce se ascunde sub masca promovarii acestui bine?

Daca pina in urma cu ceva timp nu intelegeam de ce o femeie, pentru a avea un copil, este capabila de proceduri extreme, cum ar fi chiar transplantul de uter (primul transplant de uter s-a efectuat in Arabia Saudita in anul 2000) sau multiple incercari de fertilizare in vitro, teste peste teste care mai de care mai sofisticate, astazi mi-am reconsiderat punctul de vedere si am inteles ca, pentru a avea un copil, o femeie poate fi in stare de orice, indiferent de sacrificii. Cred ca maternitatea este sentimentul care da implinirea definitiva unei femei, motiv pentru care femeile care nu au acest privilegiu se afla in stare de vulnerabilitate extrema, devenind de multe ori subiectul unor experimente care le imprima iluzia maternitatii.

De ce iluzie? Tocmai pentru faptul ca a purta o sarcina timp de noua luni nu poate echivala cu a fi mama, desi tehnologiile de astazi pornesc de la aceasta idee. Dar oare femeia cu uterul provenit din transplant nu este o "mama surogat"? Femeia inseminata artificial care a comandat viitorul copil prin materialul genetic dintr-un catalog nu e tot "mama surogat"? Inocularea acestei iluzii de maternitate, care probabil ca in scurt timp va deveni o normalitate social acceptata, nu este inumana si periculoasa? Ar insemna sa acceptam si sa incurajam cazuri tip Adriana Iliescu.

Maternitatea inseamna mult mai mult decit o tehnologie de virf. Dovada este si faptul ca reusita acestor tehnologii reproductive este suficient de scazuta (in medie, este de 10%, doar in SUA e ceva mai ridicata, de 27%, potrivit statisticilor). Faptul ca reusita este atit de mica nu ar trebui sa ne dea de gindit? Si nu ma refer la cum sa mai imbunatatim tehnologia, ci la acceptarea ca nu sintem creatori daca detinem o tehnologie. E ceva mai presus de noi, ceva necontrolabil prin mijloace stiintifice.

In conceptia crestina, sursa si finalitatea lucrurilor este iubirea, iar "Dumnezeu este iubire" (1 Ioan 4, 8, 16). Biserica sprijina procreerea, acest act, la originea caruia se afla iubirea, reprezinta o minune si o implinire a vointei lui Dumnezeu, motiv pentru care se considera moral inacceptabil ca stiinta sa interfereze intr-un proces natural al vietii umane. Totusi, Biserica accepta fertilizarea in vitro, dar numai in anumite conditii, si anume materialul genetic sa fie prelevat de la cuplul care se confrunta cu problema infertilitatii/ sterilitatii, respingind ideea unor posibile anomalii, cum ar fi prelevarea de la rude, familie, precum si a existentei bancilor de sperma sau de ovule.

Poate ca unii dintre dumneavoastra veti spune ca, daca este asa, de ce cazul Adrianei Iliescu nu a fost tot un esec? Dupa cum afirma si dumneaei, daca Dumnezeu nu dorea ca acest copil sa se nasca, atunci nu se nastea. Si, in acelasi timp, de ce a dat Dumnezeu acest privilegiu unei femei de 67 de ani, in timp ce cupluri intregi tinere se destrama sau traiesc drama de a nu cunoaste implinirea definitiva ca parinti? Aceeasi intrebare mi-am pus-o si eu, iar raspunsul l-am gasit in faptul ca Adriana Iliescu ramine totusi o mama surogat, fara legatura genetica, cel putin, cu acel copil si ca linistea si implinirea cuplurilor sterile nu se poate regasi intr-o situatie similara. Poate ca Dumnezeu ne-a dat acest exemplu pentru a ne apleca cu mai mult umanism asupra dramelor cuplurilor sterile, in loc sa le inoculam iluzia copiilor tehnologizati; poate ca a fost necesar acest exemplu spre a ne face sa constientizam consecintele sociale, etice, morale ale actelor noastre. Sincer, credeti ca Adriana Iliescu cunoaste implinirea deplina a maternitatii?

Imi vin in minte acum niste imagini din Maternitate, in care medici agitati cereau: "Adu cezariana de la salonul 3" sau "Acum rezolv avortul ala septic" sau "Ei, s-a oprit in evolutie sarcina; asa a fost sa fie; data viitoare va fi bine". Si realizez cit de dezumanizata a ajuns profesia medicala. Nu ar trebui sa existe justificari de tipul "n-avem timp", "nu facem fata", "n-avem cu ce", mai ales in acest domeniu. Nu putem sa ne detasam atit de mult si in acelasi timp sa fim preocupati, din ipocrizia ca totusi ne pasa, doar de ce tehnica s-a mai descoperit, cum functioneaza etc. Vulnerabilitatea femeilor care nu pot avea copii sau care pierd sarcina dupa sarcina cere mai mult decit atit, cere suflet, intelegere, implicare. Cere cunoasterea valorilor, pentru a le intelege drama. Sigur ca nu putem cadea in cealalta extrema, pentru ca nu ne putem implica de fiecare data ca si cum ar fi vorba de propria drama; dar nici nu le putem ignora si incerca rezolvarea printr-o inoculare inumana a iluziei unei false maternitati, menita, de fapt, doar sa satisfaca un orgoliu profesional.

Nu vreau sa cred ca solutii nu exista, pentru ca "asa este sistemul", explicatie ajunsa celebra. Poate ca apropierea de religie, consilierea psihologica chiar in cadrul spitalicesc pentru asigurarea asistentei unor astfel de cazuri, destul de numeroase, ar fi mai umana decit a nu face nimic sau a profita de vulnerabilitatea extrema.

In acelasi timp, consider ca in acest domeniu, medicii ar trebui sa simta implinirea profesionala cu fiecare contributie la fericirea deplina a unei familii, cautind in acelasi timp sa fie aproape de cei care nu au acest privilegiu.

Incerc, in final, sa sper ca, peste putin timp, mai multi vor fi cei care il vor contrazice pe Monod: pentru a face un copil este nevoie de iubire.