Nostalgia pentru comunism: mod de utilizare (I)

Centrul de Sondare a Opiniei si Pietei a realizat, in colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, un sondaj de opinie national care masoara perceptiile populatiei asupra comunismului. Au mai fost facut masuratori de acest fel, dar de data aceasta vorbim despre o cercetare elaborata, programata a dura mai multi ani, menita – si mai ales aici vorbim despre o premiera – a regla politicile publice ale unei institutii care se ocupa de istoria si memoria comunismului.  

Inainte de a comenta datele sondajului, sa vedem pe scurt care sint acestea (sondajul integral poate fi consultat pe site-ul http://www.iiccmer.ro/). 47% dintre romani considera comunismul o idee buna, dar prost aplicata, iar alti 14%, o idee buna si bine aplicata. Doar 27% vad in comunism o idee gresita. Din raspunsurile la intrebari, se poate observa ca exista o evaluare preponderent pozitiva a perioadei de dinainte de 1989 si a comunismului ca atare. 49% afirma ca era mai bine inainte, 14% cred ca in prezent este la fel, iar 23% spun ca era mai rau inainte.

Motivele enuntate ale nostalgiei sint: oamenii aveau locuri de munca (62%), traiul era decent (26%), toti oamenii aveau locuinta (19%), exista siguranta zilei de miine (12%), precum si siguranta publica (11%). Ceva mai putini spun ca existau salarii bune, invatamint gratuit de calitate, disciplina, egalitate, dezvoltare economica suficienta functionarii Romaniei, ca nu exista coruptie, sistemul medical era bun, leul stabil si altele. Cei care evalueaza negativ perioada pre-1989 se gindesc la lipsa libertatii (69%), a alimentelor si utilitatilor publice (47%), a informatiilor (11%), la dictatura, torturi/crime, la faptul ca predominau non-valorile, lipsa increderii, favoritismul si clientelismul si ca epoca se indentifica in ansamblu cu Nicolae Ceausescu.

Atunci cind sint sistematizate asocierile favorabile inspirate de comunism (care au ca pondere 46% din total), pe primele cinci locuri se situeaza: serviciul asigurat/locuri de munca (10%), siguranta zilei de munca, trai decent, egalitatea, sistem bun. Asocierile negative (32% din total) sint ierarhizate astfel: lipsa de libertate (9%), dictatura, sistem gresit, teroare/crima, saracie/lipsa de alimente si alte produse.  

Concluziile Raportului Final al Comisiei Tismaneanu sint impartasite doar partial de populatie. 42% dintre cei care ofera un raspuns admit ca regimul comunist a fost "ilegitim" (31% nu sint de acord, iar 27% nu stiu sau nu raspund), in timp ce doar 37% conced ca acelasi regim a fost si criminal (41% spun ca nu, iar 22% nu stiu sau nu raspund). Este de remarcat ponderea mare a non-raspunsurilor.

Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu au imagini amestecate, cei mai multi dintre romani considerind ca au facut si bine, si rau Romaniei (29% in cazul primului, 46% la cel de-al doilea). Evaluarea exclusiv pozitiva ajunge la 21% in cazul lui Dej si 25% in cazul lui Ceausescu.

Asa cum stim si din alte sondaje, proportia celor care declara ca au avut de suferit, personal sau in familie, de pe urma comunismului nu este foarte mare – 3% personal, 6% cineva din familie, 4% si personal, si in familie. 78% spun ca nu au avut de suferit. Formele de suferinta mentionate sint saracia si lipsa de alimente, confiscari, experienta de detinut politic (6% din 13%), lipsa libertatii, persecutie politica, hartuire etc.

Responsabilitatea pentru represiune (a carei existenta este admisa de jumatate din populatie) este impartita egal intre cei cu functii in PCR (45%) si cei cu functii in Securitate (44%).  

Sondajul arata un suport consistent al romanilor pentru lustratie, pentru infiintarea unui Muzeul National al Dictaturii Comuniste din Romania si pentru instituirea unei Zile de Comemorare a Victimelor Regimului Comunist din Romania, initiative ale IICCMER.    La prima vedere, datele sondajului sint socante. Citite superficial, lasa impresia unei patologii a perceptiei, evidentiind o majoritate confuza, bintuita de fantome cu chipurile lui Gheorghiu-Dej si Ceausescu, nostalgica intr-un mod masochist fata de un trecut in care a fost umilita si constrinsa. La o privire mai calma si mai avizata, lucrurile sint mai complicate.

In primul rind, daca ne uitam in perspectiva, luind in considerare sondajele facute in ultimii 20 de ani cu intrebari privind perceptia asupra comunismului, vedem ca am avut mai mereu cam aceleasi cifre, cu variatii nu foarte importante, si ca nu s-a inregistrat o deriva a perceptiilor in ultimii ani. In sondajul CSOP-IICCMER de acum, 61% din populatie considera comunismul o idee buna, bine sau prost aplicata. IRES a facut tot anul acesta un studiu privind nostalgia, in care 68% dintre respondenti considera ca au dreptate aceia care afirma ca regimul comunist a fost o idee buna prost aplicata. In 2000, intr-o masuratoare CURS citata de Alina Mungiu-Pippidi, aproape 65% din populatie si 23% dintre parlamentari considerau comunismul o idee buna. Credeau acelasi lucru, in 2006, 54% dintre romani, dupa cum releva un Barometru Gallup. Cresterea ponderii "nostalgicilor" se inregistreaza in momente de criza, si 2000, si 2010 fiind momente foarte dificile pentru populatie, in care scaderea relativa a nivelului de trai este coroborata cu generalizarea politica, mediatica si sociala a unei retorici a crizei.

Putem face aceeasi comparatie si la alte intrebari. In Barometrelele CURS si Metro Media Transilvania de la sfirsitul anilor ’90, peste 50% din populatie aprecia ca era mai bine inainte de 1989. Intr-un sondaj BCS din 2006, 56% dintre romani spuneau ca traiau mai bine inainte de revolutie.  Conform sondajului IRES de anul acesta, 63% cred ca oamenii traiau mai bine inainte, iar 57% considera ca era mai bine inainte. Variatiile tin si de modul in care a fost formulata intrebarea. In sondajul CSOP-IICCMER, 49% spun ca inainte de 1989 era mai bine decit in prezent, iar 23% ca era mai rau.

De asemenea, liderii comunisti au fost evaluati pozitiv cu mai multe ocazii. In sondajul BCS din 2006, jumatate din populatie considera ca liderii comunisti erau mai competenti decit cei de atunci. 82% apreciau ca tara era mai bine administrata in timpul comunismului (CURS, 2000). In 1999, 22% considerau ca Nicolae Ceausescu a facut si bine si rau (CURS) pentru ca in 2009 procentajul sa ajunga la 52%, 31% considerind ca a facut mai mult bine (CURS).