Noua „Noua Rusie”

O noua "Noua Rusie" este in stare de gestatie. Si-a platit integral si rapid imensa datorie externa, profitind de preturile ridicate la petrol pe piata mondiala, iar la inceputul lui 2007 a recuperat si nivelul productiei din 1990, reusind o crestere medie de 6% pe an, in timp ce salariile reale ating abia 80% din nivelul celor din 1989, desi consumul a crescut cu 167%. Specialistii sustin ca aproximativ 40% din economia "noii Rusii" este controlata de mafii, care produc 30-40% din P.I.B.-ul tarii. Unele firme rusesti au devenit transnationale, extinzindu-se prin achizitia de active in strainatate. Marile capitaluri fug spre paradisele fiscale si se reintorc in parte sub forma de "investitii straine". Rusia are o foame teribila de astfel de investitii, de aceea a ajuns sa-i amnistieze pe evazionisti.
Rusia este astazi mult mai inegalitara decit in era sovietica, creierele pleaca in Occident, tehnologia si infrastructura de care dispune sint mult depasite, speranta de viata a populatiei scade dramatic, iar aproape toate veniturile tarii provin din renta la exportul de petrol si gaze, de care Rusia a devenit dependenta. E rau sa fii dependent de importul unor astfel de resurse strategice, dar poate fi la fel de rau sa fii dependent de exportul lor. Monopolurile de stat controleaza aceste sectoare strategice, in timp ce privatizarile dubioase din era Eltin au ramas in continuare necontrolate, ca si marii oligarhi, exceptindu-i pe cei care si-au afirmat ambitii politice, cum sint Mihail Hodorkovski sau Boris Berezovski, acuzati, in plus, ca ar fi pregatit intrarea marelui capital american (Exxon-Mobil, Chevron-Texaco) in Siberia. O serie de asasinate, cum sint cel al ziaristei Anna Politkovkaia si al fostului spion Aleksandr Litvinenko, dau mult de gindit despre ceea ce se intimpla cu adevarat in Rusia, Anatoli Ciubais, magnatul electricitatii, avertizind chiar asupra posibilitatii unei lovituri de stat anti-Kremlin.
Vladimir Putin a inceput ca un liberal de tip chilian, pinochist, alaturi de fostul prim-ministru Mihail Kasianov si de consilierul Andrei Ilarianov, dar a continuat ca un autocrat, minat de dorinta ardenta de a reda Rusiei statutul de mare putere. El se arata foarte preocupat de "actiunile unilaterale" ale S.U.A. si incearca, in replica, sa extinda cooperarea strategica cu China, India si tarile musulmane, in timp ce Dick Cheney denunta "deriva totalitara" din Rusia, iar in clasamentul libertatilor economice pe glob, dat publicitatii anual de catre Transparency International, Rusia ocupa locul 102 din 130 de tari, iar in materie de libertatea presei, locul 147 din 163 de tari, dupa Sudan si Zimbabwe…
Elita liberala din Moscova si Sankt Petersburg a inceput sa organizeze marsuri, dar oamenii lui Grigori Iavlinski din Iabloko nu reprezinta mai mult de 5% din populatie, in timp ce bolsevismul si extrema dreapta cistiga tot mai multi fani in rindurile tineretului. Singurul lucru care uneste acest amalgam pestrit de asociatii, forumuri sau fundatii e ura impotriva d-lui Putin. Cu un astfel de prilej, fostul campion mondial la sah, Garry Kasparov, il numeste pe Putin "Mussolini de Moscova", cerind, in plus, retragerea Rusiei din Grupul celor 8, pentru ca nici economic, nici politic nu indeplineste standardele acestei elite democratice. Dupa unii, se intoarce autoritarismul mitologic rus. Dar Rusia nu a fost niciodata o tara democratica. Chiar acum, Boris Berezovski anunta de la Londra, precum Lenin de la Geneva: "Nu exista decit o solutie – preluarea puterii prin forta".
O alta problema pe care Rusia o are si care nu poate fi neglijata este terorismul islamic. Intr-o tara in care o cincime dintre locuitori sint musulmani, acesta vine din interior. Prin urmare, nori negri se aduna deasupra Kremlinului. Desi doua treimi dintre rusi doresc raminerea tarului Putin pentru inca un mandat, Constitutia nu permite asa ceva, iar un succesor nu a fost desemnat inca oficial, desi pina la alegerile prezidentiale a ramas mai putin de un an, iar pina la cele legislative doar noua luni. In 2005, presedintele rus aprecia ca "destramarea U.R.S.S. a fost cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului". Aceasta nu garanteaza, insa, ca incercarea de a reunifica spatiul ex-sovietic in noile conditii geopolitice si geoeconomice nu poate fi o catastrofa inca si mai mare.

Publicitate și alte recomandări video