Caută 
3 MIN
Nu aduce anul ce aduce ceasul. Adanca si adevarata intelepciune populara, simtita pana in maduva oaselor de Ciornei Costica, om de afaceri in expansiune.
Costica avea 35 de ani si era virgin ca apa de izvor.
– Intai sa-mi fac o situatie…
Muncitor si deloc prost, Costica si-a facut o situatie bunicica si de un an asteapta sa aterizeze femela in cuibul sau, mobilat, curatat si cu televizor gigant cu plasma.
Binevoitori, vecinii sai au facut reclama holteiului si cateva pasarele, cam calatoare, ce-i drept, au venit la chiraitul insistent al barbatusului.
– Asta nu. Prea a stat mult prin Italia. Stiu eu ce a facut pe acolo?
– Dar nici tu nu mai esti neinceput la varsta ta. Ce-ai vrea?
Costica inghitea in sec si n-ar fi spus secretul sau nici la spovedanie.
– Da, dar eu sunt barbat, facea holteiul pe-a prostul.
De cand incepuse sa adune cheagul, cateva fete s-au cam gudurat pe langa el, fara succes, insa.
– Sa le iau partase la munca mea?
O masina bengoasa rau il facea si mai atractiv ca partida pentru unele fete, dar, vigilent, Costica para orice tentativa de a pune gabja pe el.
Mai era un secret care il facea pe baiatul asta sa n-aiba curaj in abordarea fetelor de maritat.
– Daca… ma fac de ras?
Intr-o zi, la usa lui suna o fatuca abia iesita din randul minorelor.
– Nene Costica, m-a trimis mama cu branza…
Vazand copila, Ciornei prinde curaj si o pofteste in casa.
– Ce harababura este in bucatarie! Pot sa fac putin curat?
– Da, sigur. Cum te cheama?
– Anisa.
– Mai, mai, ce nume! Si cati ani ai?
– Sunt mare acum, adica majora.
– De cat timp?
– De o saptamana.
Fata este indemanatica, face curat, face o cafea si vorbeste intruna.
– Mama m-a trimis anume la mata.
– De ce, Anisa?
– Poate va gabjesc.
– Cee?
– Poate va pun capastru. N-o stii pe mama? A vazut ca aveti un pic de avere si… gata.
– Si tu, tu ce zici?
– Nu-mi pasa. Chiar sarac daca ar fi unul, l-as lua daca l-as iubi.
– Si despre mine ce crezi?
– Ca nu cunosti femeia, adica esti cam prostut.
Costica ramane mut un timp. Atata sinceritate l-a dezarmat cumplit.
– Si cum ar trebui sa fiu ca sa fiu destept?
– Ti-a intrat in casa, prinde-o si buseste-o pe pat. Mai oleaca de zvarcoliri, mai "nu", mai "nu vreau" si apoi se lasa moale.
– Dumnezeule, ti s-a intamplat asta?
– Aproape s-o patesc. De atunci ma feresc.
– Dar la mine ai intrat in casa.
– Stiam de la mama ca esti cam prostut, cam pampalau.
– De unde stie ma-ta asta?
– Pai, a fost si ea la mata, nu stii? Parca inghitisesi un ciucalau.
– Si ce ar fi vrut ma-ta? Sa sar pe ea?
– Te-a incercat doar. Mama stie sa se apere, dar voia sa vada…
Costica isi aduce aminte. Ce gafaia ca prostul cand madam Anica bajbaia… A sarit ca ars si a rasturnat cafeaua drept pe…
– Sa moara oparit, a ras Anica.
Ciornei este cu totul derutat. Fata aceasta, cu trup de balerina, cu privire angelica, virgina pana in maduva oaselor, rade cu pofta ca s-a oparit…
– S-a jupuit pielea? intreaba amuzata.
– Care piele?
– De pe…, stii mata. Mama spunea ca era o cafea clocotita.
– Dar ma-ta vorbeste asta cu tine?
– Dar nu-i de ras? Muream de ras cum povestea mama. Sareai intr-un picior si faceai: oh, ah, ohoho, aoleu!
Costica vrea sa jigneasca, sa socheze prin golania lui.
– Si ce trebuia sa fac? Sa sar pe maica-ta?
– Poate te alegeai cu ceva. Decat oparit…
– Nu degeaba a lasat-o taica-tu.
– Habar n-are ce a pierdut. O stii pe actuala lui nevasta?
– Da.
– Si? Care este mai super frumoasa acum?
– Tu! racneste Costica, aruncandu-se pe fata.
– Ho, nebunule, nu fi badaran!
– Ba sunt!
– Te spun mamei!
– Bine faci.
– Sunt minora, sa stii.
– Nu-mi pasa.
Costica s-a insurat si acum sta adesea la geam pana hat, tarziu, in noapte.
– Unde dracu’s-o fi dus muierea asta?! se intreaba furios.
Chestia este ca eu stiu unde s-a dus, dar nu spun.
