Un pas mare inainte pentru medicina regenerativa

Presedintele Obama si-a tinut inca o promisiune electorala: promovarea de catre statul american a cercetarii in domeniul celulelor stem embrionare. Prin decret, cercetatorii vor avea, pentru prima data dupa 2001, mina libera intr-o chestiune foarte dezbatuta din punct de vedere etic. Este o schimbare majora in atitudinea politicii fata de cercetare – o schimbare la care au sperat deopotriva medicii, pacientii si rudele acestora. Interdictia de a cerceta, cu banii statului american, pe celulele umane embrionare, formulata de administratia Bush la inceputul deceniului (pe motive in primul rind religioase), ar fi "pus catuse" cercetarii medicale, in opinia noului presedinte. Ca urmare, cercetatorii americani ar fi lucrat cu un imens handicap, in comparatie cu cei din alte tari, mai cu seama asiatice. Acum, avind in vedere atitudinea radical opusa a administratiei Obama, Institutul National de Sanatate din Statele Unite poate din nou coordona investigatii majore in domeniul cercetarii embrionare, inclusiv in cadrul marilor proiecte internationale.

Pe de alta parte, acest segment al cercetarii medicale ramine poate cel mai controversat. Medicii isi pun insa sperante uriase in aceste celule, pornind de la faptul ca acestea se pot transforma, in anumite conditii, in orice alt tip de celula din corp. Astfel, tesuturile "cultivate" din celulele embrionare pot inlocui parti ale organelor distruse de diverse boli. Paralizatii ar putea astfel sa invete sa mearga din nou, bolnavii de Alzheimer ar reveni in realitate, iar diabetul zaharat si multe boli cardiace ar deveni vindecabile.

Richard Young, de la Institutul Whitehead pentru Cercetare Biomedicala din Massachusetts, declara recent ca exista in sfirsit un guvern care se preocupa de stiinta ca un mijloc de aflare a adevarului. "Cercetatorii americani a trebuit sa cerseasca literalmente fonduri private pentru a sustine cit de cit proiectele in domeniul embriologiei terapeutice", a spus Young. Separarea stricta a laboratoarelor care functionau cu fonduri private de cele sustinute din fonduri guvernamentale (in alte domenii medicale) a fost, de altfel, extrem de costisitoare si cit se poate de neproductiva.

Nu se asteapta o crestere masiva a numarului de proiecte. In schimb, calitatea acestora va creste semnificativ. "Celulele embrionare reprezinta originea tuturor celulelor din organism. In masura in care le vom cunoaste in profunzime, vom intelege de ce oamenii se deosebesc atit de tare", a mai declarat Young. Aceasta ar fi cheia spre viitorul medicinei regenerative.

Pina la intrarea regenerarii tesuturilor si organelor cu ajutorul celulelor embrionare in practica medicala curenta va mai trece, insa, ceva vreme. Mai ales ca decizia recenta a administratiei Obama va re-inflama dezbaterile privind legitimitatea etica a utilizarii embrionilor umani in scopuri stiintifice, fie ele si nobile din punct de vedere medical.

Liberalismul noului guvern american are insa si limite: cercetatorii pot utiliza celulele embrionare care rezulta din procedurile medicale din clinicile de inseminare artificiala si care nu pot fi folosite in continuare. In nici un caz nu pot fi cultivati embrioni in scopuri strict stiintifice, in acord cu o lege existenta inca din 1995. O alta slabiciune este data de viitorul incert al politicii americane. Proiectele se desfasoara pe parcursul multor ani, iar pierderea alegerilor viitoare in favoarea republicanilor ar stopa din nou aceste proiecte. Efortul uman si financiar urias in domeniul cercetarii embrionare in urmatorii patru ani ar deveni mai mult sau mai putin inutil. De aceea se doreste o lege solida din partea congresului american, care sa asigure continuitatea proiectelor.

E posibil insa ca noua lege a administratiei Obama sa vina un pic cam tirziu: cercetarea in domeniul celulelor multipotente a avansat simtitor. Acestea sint celulele specifice ale organismului (de exemplu, din piele) la care, prin metode biochimice, se obtine un fel de "intoarcere a timpului biologic", spre celule nediferentiate, capabile sa se dezvolte apoi in orice alt tip de celulele, caracteristice unui cu totul alt organ. Intre timp, metoda a devenit suficient de sofisticata cit sa poata fi eliminati virusii nedoriti, cuibariti in aceste celule. In plus, apartinind aceluiasi organism, celulele multipotente nu genereaza probleme legate de respingerea lor de catre corp. Oricum, sint de parere unii experti, celulele multipotente nu pot inlocui calitatea informatiei furnizate de catre investigarea celulelor embrionare.

In douazeci de ani vom asista, probabil, la o schimbare de paradigma in tratamentul multor boli, care ucid anual zeci de milioane de oameni. Hotarirea de acum trei zile a administratiei Obama ne apropie de acea mare schimbare. Noul pas in intimpinarea comunitatii stiintifice necesita insa extrem de multi bani. Iar bani, cel putin in Statele Unite, exista: programul de conjunctura al administratiei Obama prevede cheltuirea a 8,4 miliarde de euro pina in septembrie 2010 doar pentru cercetarea medicala.