Gize, fete, flori, baieti

* Astazi fiind vineri, profitam de ocazie pentru a-i felicita in avans pe toti cei care isi vor sarbatori duminica, de Florii, prenumele inspirate din atlasul botanic. Prin urmare, pe aceasta cale, le uram un calduros "La multi ani!" tuturor celor care se numesc dupa buletin (variantele feminine se subinteleg!) Florin, Brindus, Zambil, Anemon, Romanit, Crin, Brusture, Gazon, Scaiete, Papura, Cameliu, Margaret, Iasca, Papadiu, Ciupercut, Ghiocel, Mugurel, Arbore, Pom, Visc etc – daca am uitat pe cineva, sa ne ierte, ca atlasul botanic e mare si gros. Oricum, mai vorbim despre Florii, nu lasam subiectul balta, fiindca si pe balta creste matasea-broastei, care este tot vegetala, asadar trebuie si ea sarbatorita.

* Pomeneam zilele trecute despre emisiunile pe teme economico-financiare si despre conceptul acela promovat pe The Money Channel si pe Realitatea, cel de limba afacereza. Noi nu prea vorbim afacereza si, sinceri sa fim, nici nu ne prea atrage. Ba, chiar, dimpotriva: cind e clipul ala cu tipul si tipa pe bancheta din spate a taxiului, care incep ei sa discute despre "target pe focus group", chiar simtim asa, o satisfactie rautacioasa, vazindu-l pe smecherul de la volan cum le trage teapa corporatistilor si le baga tariful maxim. Mai mult ne-a placut clipul celalalt, cu "feedback is 50" – nu stim daca l-ati urmarit, ca e ceva mai rar (si se difuzeaza la ore mai inaintate). Oricum, afacereza asta de neinteles noua ne sugereaza pe de-o parte limbajul unor scriitori (sau critici literari ori de arta) care folosesc o limba atit de aleasa, de pretioasa si de impanata cu toate neologismele de prin dictionare, ca n-o mai intelege nici naiba – si dupa aia stau si se mira domnii autori de ce le mucegaiesc volumele pe rafturi.

* Tot din niste materiale televizate pe teme economice n-am reusit sa aflam pina la urma daca e bine sau nu e bine ca romanii cumpara in rate bunuri de folosinta indelungata din import. Poate ca rau nu e sa aiba cetateanul pe linga casa un frigider, o instalatie de aer conditionat, o masina de spalat mai economice, mai apropiate de epoca noastra, de primavara lui 2008, in care tocmai ne aflam. Poate ca e mai bine ca romanul sa cumpere in rate asa ceva decit sa consume de zece mii de ori mai mult cu vechiul sau Frigero, Zil sau chiar Fram (pe care, daca isi cumpara ceva nou in loc, il va arunca in primul riu, de pe primul pod). Nu e chiar atit de bine ca aceste bunuri sint importate, in loc sa fie de productie autohtona. Pe de alta parte, ne gindim ca poate o fi bine ca aceste bunuri sint importate, in loc sa fie de productie autohtona. Am vazut cu multi ani in urma multe aparate electrocasnice de productie interna, asadar ne cutremuram chiar si acum, cind ne aducem aminte de ele. Cine garanteaza ca primul aparat de aer conditionat produs la Baicoi, de exemplu, nu va baga in odaie toate caradastele, viespile si vrabiutele surprinse in zbor pe o raza de zece metri? Am cunoscut un tinar rocker, june chitarist, extrem de ofticat ca pe chitara lui electrica de fabricatie autohtona, chitara vopsita in culori salbatice (culoarea granitului sfarimat), cu care el incearca sa cucereasca publicul metalist, scrie din fabrica, mare cit o lozinca din alea de intimpinat delegatiile de partid, "Hora". Iata de ce ni se pare pe undeva si normal sa ne inchipuim ca daca ai nostri ar incepe sa produca aparate electrocasnice si vor da dovada de o imaginatie la fel de vasta, ne vom pomeni in magazine cu DVD-playerul "Peisaj", cu televizorul LCD "Privelistea", cu combina audio "Cintecel" sau "Briusorul", cu frigiderul "Gerila", aparatul de aer conditionat "Crivatul", cuptorul cu microunde "Arsita" sau "Zaduf", telefonul celular "Conversatia" sau "Bucium" ori laptopul "Analist".