„Pe mine nu m-a facut mama director”

Rep.: – Domnule doctor, ati avut ocazia sa va familiarizati cu situatia in care se afla spitalul la ora actuala. Cum ati descrie in cateva cuvinte ce s-a gasit?

C.E.: – Spitalul Judetean nu are o situatie de invidiat, avand datorii de aproape opt milioane de lei. Mare parte a acestora sunt pentru medicamente, iar, daca unele facturi sunt din august 2008, altele au fost achitate imediat. Unii furnizori au ajuns la limita, asa ca ne dau in judecata. Va imaginati ca spitalul ar trebui sa concedieze o parte din lucratorii economici si sa angajeze 10-20 de juristi sa ne apere in procese.

– Achizitia acestor medicamente a fost facuta justificat totusi?

– Nu intotdeauna s-a facut cu respectarea legalitatii. In sensul ca medicii s-au adresat direct

serviciilor de aprovizionare fara ca solicitarile sa fie filtrate de directorul medical sau de manager.

– Credeti ca acei medici ar avea vreun interes personal de a face astfel de comenzi?

– Posibil. Totusi nu vreau sa cred ca medicii apeleaza la aceste metode ca sa obtina avantaje din partea furnizorilor sau producatorilor. Mai degraba as spune ca firmele exercita o presiune uriasa pe sistemul sanitar, iar reprezentantii lor sunt uneori atat de convingatori incat chiar crezi ca medicamentul lor este de neinlocuit. Exista si pericolul „polipragmaziei" (n.r., a situatiei in care bolnavului i se prescriu prea multe medicamente) si implicit al costurilor mari. Poate nu intotdeauna e justificat sa prescrii un medicament pentru fiecare simptom. In plus, un medicament ieftin poate avea acelasi efect ca unul abia aparut, dar de cinci ori mai scump. Pana acum a fost un pic de vraiste in strategia si managementul medicamentului. De aceea trebuie sa functioneze o comisie a medicamentului.

– Unii medici au fost si presati de furnizorii mai mult decat insistenti?

– Cu siguranta. Dar asta se intampla peste tot. Pentru ca firmele sunt extrem de insistente, dar si de generoase. Gasesc zeci de ocazii sa lanseze, re-lanseze sau re-re-lanseze un produs la Sinaia, Busteni sau Neptun. Si atunci, medicul beneficiar se simte obligat sa dea atentie firmei si apar greseli la estimarea bolnavilor potentiali si stocuri care se apropie de expirare. Incep sa apara, insa, si raspunderile materiale.

– Care ar fi primele masuri pe care vi le propuneti pentru a repune spitalul pe linia de plutire?

– Logodnica, Spitalul Judetean, este frumoasa, dar are si betesuguri. Daca dragostea este puternica accepti si betesugurile, dar incerci sa le tratezi. Dar daca cineva spune ca vindeca Spitalul de datorii pana la Craciun este un mincinos. In momentul de fata se foloseste termenul general si aproape electoral de reducere a cheltuielilor. De la acel bec care arde ziua la combustibilul folosit la centrala termica si la cazanele neperformante, la risipa de apa din cauza instalatiilor. Risipa inseamna, insa, si achizitii care nu respecta raportul eficienta-calitate-pret. In primul rand imi propun ca sistemul de achizitie sa intre in legalitate, fie ca e vorba de medicamente, echipamente sau morcovi. Trebuie cautate si revizuite si contractele cu furnizorii. Cel mai bun exemplu il am in fata. Factura la Internet este de 7.000 de lei pe luna. Oare nu gasim o firma care sa ofere servicii identice la un pret mai mic? Trebuie sa incepem sa dam dovada bunei credinte si sa achitam datoriile.

– Va ajunge spitalul in incapacitate de plata avand in vedere si datoria de trei milioane de lei catre CAS?

– Spitalul este intr-o situatie critica, dar nu se va ajunge pana acolo. Vom renegocia contractul, dar si esalonarea datoriei imputabile managerilor care au fost inainte. E greu de crezut ca spitalul va fi iertat de datorie, cum au fost iertate sute de fabrici si uzine. Au fost niste bani primiti nejustificat, dar folositi totusi in spital, pentru bolnavi.

– Ce parere aveti despre politica de internari si investitiile facute la spital?

– Intr-o vreme in care angajarile sunt limitate, spitalul a facut vreo 130 de angajari. Si asa s-a ajuns sa avem servicii stufoase, dar si altele cu deficit. In ce priveste investitiile le apreciez, si nu numai eu. In sensul ca tot ce e facut e bun facut. Acum, cat de oportune sunt ramane de vazut. Avem o intrare care rivalizeaza cu cea intr-un hotel de patru stele. S-a concentrat intreg personalul TESA intr-o cladire, in care, desigur, in loc de patru metri cubi de aer de persoana sunt 40. Dar tot 100 de bolnavi avem pe o cabina de closet, oficiile sunt darapanate si anexele sunt lasate de izbeliste. Managerul trebuie sa se ocupe de elementul central al sistemului, care este bolnavul, nu directorul, nu contabilul-sef sau doamna asistenta sefa.

– Avand in vedere situatia de criza in care se zbate sistemul sanitar, veti ajunge la disponibilizari?

– Eu cred ca da. Cu toate ca s-a spus doar ca trebuie sa ramana 150 de spitale din 420. Ca un spital ca acesta sa fie acreditat trebuie sa aiba, printre altele Sectie de medicina interna, chirurgie, ginecologie si pediatrie. Dar unele sectii sunt spitale si au directori, paradirectori, adjuncti de tot soiul. Cand vor reveni in albia Spitalului Judetean, vor avea un administrator, o echipa de interventie, meseriasi super-pregatiti, pe patru-cinci specializari si mai ales fara darul „suptului". Vor disparea numeroase posturi. Daca stam si ne gandim, o masina care duce painea la Judetean poate sa o duca si la Maternitate si la Pediatrie si la «Sfantul Gheorghe » si la Contagioase. Nu e nevoie de cinci masini, de cinci soferi, de cinci merceologi si de cinci contabili. 

– Ati ramas cu niste invataminte din perioada anterioara in care ati fost director?

– Atunci situatia era mult diferita. Spitalul era condus de un director, care avea in subordine cateva persoane, si un consiliu de administratie mare. Acum acest consiliu este mult restrans. Cand participarea era mai larga nu te puteai hazarda sa faci potlogarii. Pe atunci spitalul avea in subordine spitale exterioare, Flamanzi, Sulita, Cristesti, 22 de dispensare comunale, toate dispensarele din municipiu, Policlinica Stomatologica, Statia de Ambulanta si nu erau atatea sute de mii de probleme ca acum, cand managerii au cursuri pompoase. Pe mine nu m-a facut mama director, m-am condus dupa reguli de bun simt si nu am gresit. Pe atunci s-au facut primele examinari endoscopice profesionale, interventii laparoscopice, s-au facut primele tratamente cardiologice de trombolizare, adica de recanalizare a vasului de sange infundat, s-au facut proteze de sold. Surprinzator, in peste 10 ani, nu s-au facut progrese extraordinare si asta e dureros. Pentru ca un spital e vestit prin medicina.

– Domnule doctor, exista spaga sau nu?

– Medicii nu conditioneaza actul medical. Ba chiar unii si-au clarificat situatia. Stomatologii lucreaza contra cost, in privat, dau chitante si totul e bine. Eu lucrez in privat la un cabinet si sunt verificat la sange de Finante. In spital, oamenii au senzatia ca medicul se va ocupa mai atent, daca ii ofera o atentie. Ii trebuie aceasta garantie sufleteasca. Aceasta garantie s-ar putea inlocui cu un psiholog. In tarile comunitare, atentiile se aduna, iar la sfarsitul saptamanii medicii desfac cutia si vad ce se poate face cu suma. Daca e mica isi iau cate un sandvis si o cafea, daca e mai mare poate isi permit sa plece cu sotiile un weekend la munte. Aici ai salariu de 300 de euro si esti fugarit in toate partile, de aceea unii medici sunt motivati de aceste atentii.

– Cum se impaca politicul cu medicina in ziua de azi?

– Nu grozav. Politicul este nemultumit de pretentiile din sistemul sanitar si exista tendinta sa se spuna: «Las ca merge si asa. Medicii mai ciubucaresc, nu trebuie sa le marim lefurile, nu trebuie sa le oferim conditii». Acum medicul are sansa sa aleaga si asta ar trebui sa dea de gandit omului politic. Medicul a vazut ca firma X a venit la Brasov si a facut o clinica privata. Daca e destoinic, firma il invita sa lucreze in conditii cum a vazut doar in filme. Ba mai mult, doctorul pleaca din Romania. Un doctor caruia i se ofera 120.000 de euro pe an, in Franta, cu contract, casa, masina si chiar venituri suplimentare mai sta pe ganduri? Sunt primari care au vrut sa vina in Romania sa recruteze medici pentru comunitatea locala. Cati primari din judet ar fi dispusi sa mearga la Medicina la Iasi, Bucuresti, Targu Mures, la anul sase, sa ceara permisiunea sa spuna ca Primaria ii ofera medicului o casa, poate si o masina, o bucata de teren?

– Faptul ca ati fost nominalizat pentru a prelua conducerea Spitalului Judetean are o stransa legatura cu faptul ca sunteti liderul Masoneriei in Botosani?

– Absolut niciuna. Se crede ca managerul si echipa lui actuala vor face un lucru bun si eu trebuie sa cred lucrul asta, pentru ca altfel nu sunt motivat.

– In ultima perioada copiii dumneavoastra au fost implicati in mai multe scandaluri. Credeti ca acestea au fost tintite sa va atinga pe dumneavoastra?

– S-ar putea. Copiii mei sunt mari. Sunt independenti. Si-au ales meserii practice, dar niste cai care nu au fost intotdeauna foarte bune. A fost o opinie generala impotriva lor. Poate s-a ajuns la chestiunea asta in ideea ca, daca „nu putem sa-i reprosam doctorului Enache asta mai batran si sotiei", atunci hai sa-i cautam la „beizadele", cum s-a scris in presa. „Beizadele" care, intr-un mediu concurential la sange, cum este stomatologia, au intrat in conflict cu unii colegi, si de aici a pornit totul. Cand s-a facut nominalizarea mea pentru spital, unii au repus pe tapet problemele, iar pentru baiatul meu s-a dat o decizie extrem de pripita, de malpraxis, pentru ca obiectul de malpraxis nu exista.