Neamtul, judet calamitat

Dupa ce efectele crizei economice au lovit din plin judetul Neamt, un nou blestem se abate si asupra agricultorilor. Astfel, dupa ce inghetul tirziu de primavara a afectat culturile de rapita din judet, seceta prelungita a pirjolit si culturile de griu, floarea-soarelui, orzoaica, sfecla de zahar, porumb si legume. Pina ieri, oficial, 5.480 de hectare de terenuri cultivate au fost raportate ca fiind grav afectate de seceta, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Neamt urmind sa solicite Ministerului Agriculturii declararea judetului Neamt ca judet calamitat.

5.480 de hectare de culturi sint calamitate

Reprezentantii DADR Neamt compara efectele de pina acum ale secetei prelungite cu cele din 2007, manifestindu-si, insa, optimismul si spunind ca, desi productia agricola va fi mai mica decit cea inregistrata in anul 2008, nu exista motive de ingrijorare.

"Suprafata totala calamitata din judetul Neamt este, in prezent, de 5.480 de hectare de terenuri cultivate, conform notificarilor pe care le-am primit din teritoriu. Seceta prelungita a afectat in special culturile de griu, unde 2.500 de hectare de terenuri cultivate sint deja considerate calamitate, la fel ca alte aproximativ 2.000 de hectare cultivate cu rapita. Zilnic primim noi instiintari privind culturi calamitate din judet. Am facut deja demersurile necesare catre Ministerul Agriculturii, astfel incit judetul Neamt sa fie declarat, oficial, judet calamitat. Zona cea mai afectata de seceta prelungita este cea a Romanului: municipiul Roman, Sagna, Tamaseni, Bodesti, Ion Creanga, Secuieni, Romani si Tupilati. Situatia din acest an pare sa fie asemanatoare cu cea din anul 2007. Atunci, insa, in ciuda secetei, productia nu a fost chiar atit de slaba. De exemplu, cred ca daca ploua in urmatoarele zile, culturile de porumb vor fi salvate", a declarat inginerul Traian Vararu, sef serviciu politici si programe in cadrul DADR Neamt.

Despagubiri doar pentru culturile calamitate

Intre timp, agricultorii din judet stau cu ochii atintiti spre cer, in asteptarea ploii si in speranta ca nu vor ajunge sa-si vada culturile uscate, caz in care statul ii va despagubi doar pe unii dintre ei, cu sume mai mici decit cele investite in infiintarea acestor culturi. "Despagubirile se acorda dupa perioada recoltarii, doar pentru cei care si-au asigurat culturile. Culturile de primavara mai pot fi asigurate pina la data de 31 mai. Cei care nu au polita de asigurare nu vor fi despagubiti", a mai completat reprezentantul DADR Neamt.

Nici aceste despagubiri nu vor aduce vreo bucurie cultivatorilor, deoarece ele acopera pina la aproximativ 70% din cheltuielile efectuate de acestia pentru culturile respective, iar, pe de alta parte, firmele de asigurare nu le vor da acestora, suplimentar, nici un leu, dat fiind ca politele de asigurare nu includ despagubiri in caz de seceta prelungita. In consecinta, seceta ar putea duce la cresteri de pret importante ale griului, porumbului sau legumelor, fapt ce ar fi in dezavantajul producatorilor agricoli nemteni care simt deja concurenta acerba a produselor agro-alimentare de import ce au invadat pietele.

Culturi arse de soare si fintini secate, in comunele judetului

In timp ce culturile se usuca sub privirile neputincioase ale agricultorilor nemteni, sistemele de irigatii din judet nu functioneaza de ani buni, iar fintinile din comune au inceput, pe rind, sa sece. In comuna Bozieni, culturile agricole sint afectate de seceta in proportie de 50%. "In acest moment, cele mai afectate culturi sint rapita si griul. Fiind intr-o zona de dealuri, culturile de porumb si de cartofi mai pot rezista dar nu mult. Nu avem inca fintini secate, dar piriurile ce traverseaza comuna – Birlad si Bozianca – au debite in scadere", a spus Doinel Grumezescu, primarul comunei Bozieni. Elevii nu sufera de sete, cele doua puturi construite, in incinta scolilor de la Bozieni si Cuci, prin programul de reabilitare scoli rurale reusind sa asigure necesarul de apa.

Situatia este mai critica in comuna Bahna, unde culturile de griu sint cele mai afectate de seceta. "Griul e slab. A avut «demaraj» bun, dar, din cauza secetei, e pitic si galben. Cred ca oamenii vor abandona cultura griului in urmatorii ani, pentru ca nu le aduce nici un venit. Calamitate integral sint culturile de porumb si cartof, dar si cele de orz si ovaz, in special cele de pe terenurile arate in aceasta primavara. Ca urmare a lipsei precipitatiilor, pe portiuni mari de teren aceste culturi nici nu au mai rasarit", spune Vasile Caprioara, secretar in cadrul Primariei Bahna.

In satele Bahna si Tuscanii de Vale fintinile au secat. "In Tuscanii din Vale apa din fintini a disparut pentru ca sursa de apa nu este foarte puternica. Acelasi lucru se intimpla si in satul Bahna. Fintinile nu mai au apa decit dimineata, iar pentru udat si adapatul animalelor, satenii merg la piriu. Ne punem sperante intr-un proiect de alimentare cu apa si canalizare pe care l-am depus de o luna la Guvern, dar pina cind vom avea apa in comuna va mai trece ceva timp", a mai spus secretarul Primariei Bahna. Asociatiile agricole dar si arendasii au inceput sa depuna la primarie cereri in speranta acordarii unui sprijin financiar pentru culturile calamitate. Sistemul de acordare al acestor ajutoare este foarte complicat, iar oamenii nu-si vor scoate niciodata cheltuielile pe care le-au facut pentru arat, semanat, discuit si alte lucrari specifice.

Oamenii au scos icoanele din biserica

Nici pasunile nu stau mai bine pe timp de seceta. In comuna Faurei, 30% din pasunea comunala este calamitata din cauza secetei, dar si din cauza oamenilor. "Oamenii nu au inteles recomandarea pe care am facut-o si au scos animalele la pasunat cu doua saptamini mai devreme de data de 21 mai. In aceste conditii, iarba nu a crescut suficient, iar seceta nu a dat voie ca vegetatia ierboasa sa se revigoreze. Acum, oamenii vin la primarie si imi spun ca nu mai au ce sa dea de mincare la animale", spune Vasile Gherghel, primarul comunei Faurei.

Oamenii nu mai stiu cum sa lupte cu seceta si au cerut ajutorul preotilor. Acestia au scos icoanele din biserica si au facut slujbe speciale prin care s-a invocat ploaia. "De la inceputul anului, la Climesti s-au scos icoanele din biserica de vreo trei ori, insa fara nici un rezultat. Sint niste rugaciuni speciale care se fac la fintini in zilele de miercuri ori vineri. Am chemat oamenii sa se roage si, daca se poate, sa renunte la a intra in circiuma dupa ce au purtat icoana. Poate ne vede si pe noi Dumnezeu si ne scapa de seceta", a spus primarul comunei Faurei.

Problema irigatiilor s-a dezbatut de la marea seceta din 2007, dar pina acum s-a facut prea putin pentru a-i ajuta pe tarani. Citeva puturi construite pe ici, pe colo nu au rezolvat problema apei. Daca seceta isi va arata si mai aprig coltii, solutia ramine tot in gospodariile oamenilor: "Vom bea vin in loc de apa", spun oamenii. In aceste conditii, e lesne de inteles de ce rugaciunile lor ajung mai greu la Dumnezeu.

Sursa: Ziarul de Roman