Zenit sau abis?

Teoria spune ca media de virsta optima a unei echipe de fotbal este de 25-26 de ani. Prin ricoseu, se poate presupune ca, in general, jucatorii dau cele mai bune randamente in jurul acestor virste, cind calitatile fizice nu incep sa se piarda, iar picioarele nu mai tremura in fata adversarilor de calibru sau a situatiilor complicate. Adrian Ilie si Ionut Bilba implinesc in noiembrie 26 de ani. Talent au. Sanse de a se realiza in (si pe) viata, la fel. Pe linga glorie, pot incasa in citiva ani de fotbal mai multi bani decit au cistigat parintii lor in toata viata. Veniturile anuale asigurate de Poli si, mai ales, cele pe care le-ar putea avea in cazul unor transferuri la alte cluburi le-ar putea oferi linistea materiala pentru multi ani de acum inainte, daca nu chiar pentru tot restul vietii!
Ambii sint, acum, in puncte de inflexiune ale carierei.
Ilie, pentru care Timisoara a dat o caruta de bani (432 000$!), a jucat intr-un retur in Banat cam cit boxerii intr-un meci, iar in tur, la Jiul, era pomenit de finantatorul Simota  cind vorbea de cazinouri si baruri, nu de fotbal.
Bilba a avut un drum ascendent pina in acest campionat, cind au aparut semne de stagnare. Evolutia buna din tur (in ciuda penuriei de goluri inscrise) a inceput sa fie umbrita extrafotbalistic din ce in ce mai des. Mai intii cu amenintarile privind abandonarea carierei in cazul in care nu i se da transferul la Rapid, apoi de cearta cu Popa, de episodul teribilist al auririi ornamentelor masinii, ori de naivitatea cu care a cazut in plasa intinsa de un ziarist.Recent, ambii au intrat in gura unor suporteri, ce i-au surprins la ore mici in ipostaze care nu cadreaza cu statutul de sportiv.
Ajuns aici, ma vad silit sa fac o paranteza mai mare vizavi de comentariile aparute ieri pe forumul Ziarului. In primul rind, articolele nesemnate nu apartin unui singur autor. Apoi, fiindca cred ca vor veni vremuri in care va exista un loc in mass-media de specialitate si pentru materiale pur sportive, respect viata privata a sportivilor, mai multi fotbalisti (actuali sau fosti) ai Politehnicii simtind acest lucru din plin. Mai mult, inteleg, pina la un punct, chiar si iesirile in decor izolate, ce pot aparea in cariera oricarui sportiv. Atunci insa cind sint semnalate "derapaje", confirmate de presedinte si de alti oficiali, cu putine zile inainte de reluarea campionatului, intr-un moment greu, e logic sa fiu de acord cu prezentarea episodului, pe un ton neutru, fie si pentru ca astfel de momente sa nu se mai repete.
Revin la Ilie si Bilba si momentul delicat prin care trec. In citeva luni, ei pot fie sa se inalte, fie sa se scufunde. Daca vor reusi sa treaca peste frustrarile actuale (in cazul lui Ilie, revenirea printre "paminteni", dupa salariul european de la Timisoara, in cazul lui Bilba, ratarea multor transferuri ce i-ar fi asigurat sporirea consistenta a veniturilor), sa reziste tentatiilor si sa se dovedeasca puternici, viitorul va fi al lor. In caz contrar, vor ingrosa rindurile multor fotbalisti ieseni care s-au nascut talent si au murit speranta… Mai au sens exemplele?