Cozile la doctor vor fi şi mai mari. 9 medici din judeţul Iaşi nu vor mai putea profesa

Numărul medicilor din satele judeţului care vor intra în contract cu Casa Judeţeană de Asi­gurări de Sănătate (CJAS) va scădea anul a­cesta. Schimbarea intervine după ce Co­mi­sia paritară a medicilor de familie de la nivel CJAS a decis ca pragul mi­nim de asiguraţi pe care un medic de fa­milie din mediul rural trebuie să-i aibă în listă să fie de 680. Cu toate că reprezentanţii CJAS susţin că măsura a fost luată pentru a-i sprijini pe aceşti profesionişti – în condiţiile în care pragul stabilit la nivel naţional prin contractul-cadru este de 800 de asiguraţi – medicii vizaţi sunt de părere că hotărârea este oricum abuzivă, punându-i în situaţia ingra­tă de a nu-şi mai putea asigura traiul.

Începătorii nu mai au loc

Nouă medici de familie din diferite co­mu­ne ale judeţului riscă astfel să nu mai poa­tă profesa începând cu această primăvară dacă nu se asociază, astfel încât să poată dovedi că în ultimele şase luni au avut în evidenţă minimum 680 de asiguraţi. Asocierea presupune colaborarea a doi sau mai mulţi me­dici într-un centru medical care să fie înre­gistrat pe numele unui singur doctor care să aibă pe lista sa şi pacienţii partenerilor săi. Astfel, toate documentele medicale emise de doctorii asociaţi vor fi parafate cu o singură ştampilă, şi astfel CJAS va avea dovada celor minimum 680 de asiguraţi, fără ca vreun medic să-şi piardă slujba.

„Cei afectaţi de această decizie sunt ori din localităţi în care avem repartizaţi mai mulţi medici de familie, ori sunt la început de drum, astfel încât nu şi-au putut face încă o listă de pacienţi, pentru că ar însemna practic să le ia din asiguraţii celorlalţi colegi. Şi asta se întâmplă rar, doar când pacientul este nemulţumit. Totuşi, hotărârea comisiei vine în ajutorul medicilor de familie, deoarece, noi, după negocieri, am reuşit să scădem limita impusă la nivel naţional şi astfel să avem mai puţini medici în situaţia de a nu fi primiţi la contractare“, a explicat dr. Magda Ibănescu, preşedinta patro­na­tului medicilor de familie din judeţul Iaşi. Potrivit acesteia, dacă pragul rămânea la mi­nimum 800 de asiguraţi, peste 30 de me­dici de familie din judeţ riscau să nu mai poată intra în contract cu CJAS.

În ciuda acestui „ajutor“, o parte dintre medicii vizaţi practic cu ieşirea din sistem spun că introducerea unui astfel de prevederi la nivel naţional, chiar în contractul cadru, este greşită pentru că medicina de familie de la sate nu poate fi comparată cu cea de la oraş. Conform medicilor, dincolo de faptul că populaţia din comune este mai redusă decât cea din oraşe, numărul persoanelor asigura­te din mediul rural este inferior celui din me­diul urban.

„Noi chiar dacă avem pe liste peste 680 de persoane, nu contează. Ei trebuie să fie asiguraţi. Şi cum la sate puţini lucrează, vă daţi seamă că suntem defavorizaţi. Nici eu, nici alţi colegi de-ai mei vizaţi nu suntem noi în domeniu. Eu lucrez de peste 30 de ani aici, dar tot nu ating numărul de asiguraţi impus, pentru că pe comună (n.r., Schitu Duca) suntem cinci medici de familie la o populaţie de 3.000-4.000 de persoane, dintre care mulţi nu lucrează şi deci nu sunt asiguraţi. Pot să vă spun că mă aflu într-o situaţie in­gra­tă, pe care nu ştiu cum să o rezolv, pentru că nimeni nu ne apără interesele, şi asta mă revoltă“, a precizat un medic din comuna Schitu Duca, care a preferat să-şi păs­tre­ze anonimatul.

Alt medic din aceeaşi co­mu­nă a explicat că impunerea unei astfel de mă­suri îi încurajează pe acei colegi care au în liste câteva mii de asiguraţi şi la care „ca să poţi intra la o consultaţie aştepţi ore întregi, iar când intri eşti expediat imediat. So­ţul meu apare pe lista CJAS că nu ar avea acei pacienţi, dar noi ne-am asociat şi centrul medical funcţionează pe numele meu. Este greşeala casei, sper că până la contractare o vor lămuri. Oricum, pragul aces­ta favorizează acei medici care pe lângă cabinetul declarat oferă consultaţii în cabinete fantomă, neautorizate. Eu am vrut în 2009 să-mi deschid şi un punct secundar, dar CJAS mi-a spus că nu se poate. Acum sunt colegi în judeţ care fac lucrul acesta bine-mersi, clandestin, pe de o parte consultând la cabinetul declarat şi pe de altă parte consultând şi în spaţii închiriate în oraş“, a spus dr. Mihaela Pandele, soţia dr. Leonti Nistor, cel care potrivit CJAS are sub 200 de asiguraţi.

Anchetă revoltătoare, fără urmări

„Ziarul de Iaşi“ a prezentat anul trecut un caz particular din comuna Schitu Duca, în care medicul de familie Elena Crăcană lucrează mai mult în municipiul Iaşi decât în Satul Nou, acolo unde are cabinetul medi­cal recunoscut de CJAS. Astfel, în luna aprilie a anului trecut, pe CMI dr. Crăcană Elena au fost decontate servicii în valoare de 14. 417 de lei, sumă care situa medicul în topul decontărilor CJAS. Ancheta reali­zată de publicaţia noastră a arătat atunci că medicul oferă servicii medicale mai mult în municipiu, în cabinetul dr. Larisa Bodescu, după ce aceasta din urmă îşi termină programul zilnic, decât în cabinetul din comuna Schitu Duca, unde ajunge doar de două ori pe săptămână.

Potrivit unor informaţii, deşi reprezentanţii CJAS au spus atunci că vor lua măsuri, pentru că o astfel de practică nu este legală, medicul de familie îşi desfă­şoa­ră activitatea în continuare în acelaşi mod. Conducerea CJAS a explicat că introduce­rea la nivel naţional a unui prag minim de asiguraţi în contractul-cadru a fost decizia reprezentanţilor medicilor de familie, întru­cât CNAS intenţiona să încurajeze medicii de familie de la sate şi să nu impună niciun fel de limită în acest sens.