(EXCLUSIV) Cinci ieşeni chemaţi la procuratură şi inculpaţi pentru că au dat bani la doctor!

Ofensiva împotriva corupţiei din sistemul sanitar ajunge la un nou nivel după ce procurorii ieşeni au extins dosarul unui cunoscut chirurg din Iaşi. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi au pus sub acuzare nu mai puţin de nouă ieşeni care au fost de acord să îi ofere bani necuveniţi chirurgului Eugen Bitere, de la Spitalul de Boli Cardiovasculare (ICBV) Iaşi. Cei nouă sunt fie foşti pacienţi, fie aparţinători ai unor bolnavi care au fost trataţi, în trecut, de către doctorul Bitere şi care ar fi oferit sau intermediat oferirea unor mite medicului. Cinci dintre cei nouă au chiar calitatea de „inculpat“ în dosar: Adriana P., Maria F., Gheorghe P., Maria P. şi Vasile G. Ceilalţi cinci, Iustina T., Dumitru T., Aurelia N. şi Ioan T., au calitatea de „suspect“. 

 

 

Chirurgul cardiolog Eugen Bitere este cercetat în prezent pentru comiterea a 11 fapte de luare de mită, potrivit unor surse judiciare. Până acum două zile, doctorul a fost arestat preventiv, el fiind plasat în arest la domiciliu ca urmare a unei decizii luate de către Curtea de Apel Iaşi, care a întors decizia Tribunalului, de săptămâna trecută, prin care se prelungea arestul preventiv impus în data de 14 iulie doctorului. 

Unul dintre pacienţii puşi sub acuzare de Parchet în acest caz este Gheorghe P., un bărbat care ar fi fost de acord să îi ofere o mită de 4.500 de lei chirurgului. Banii ar fi fost daţi pentru ca fratele lui Gheorghe P. să fie operat la inimă. Potrivit unor surse judiciare, Parchetul a adunat probe că mita din acest caz ar fi fost pretinsă de doctor în luna aprilie şi acordată efectiv în luna mai 2017, după operaţie. Gheorghe P. a fost pus sub acuzare deoarece nu a făcut denunţ atunci când i s-ar fi cerut şpagă. 

O faptă similară este cea a pacientei Maria F., care i-ar fi oferit doctorului suma de 1.300 de euro, după ce acesta ceruse, în primă fază, 1.500 de euro. Banii ar fi fost daţi, de asemenea, pentru o intervenţie chirurgicală la care femeia a fost supusă.

 

 

Strict procedural, atunci când sunt probe, orice pacient care este de acord să ofere mită unui cadru medical poate fi pus sub acuzare şi condamnat. Legea nu prevede absolvirea celor care oferă mitele pentru a-şi salva viaţa proprie sau viaţa unui apropiat, însă ju­decătorul – în măsura în care se ajunge în instanţă – poate ţine cont de aceste aspecte atunci când stabileşte sentinţa. Omeneşte, este normal să facem diferenţă între un mituitor care dă mită pentru a „frauda“ sistemul, cum ar fi cel ce dă bani pentru o notă mai bună la un concurs de angajare, să spunem, şi cineva care dă mită poate pentru a spera să-şi salveze viaţa. Pentru a fi siguri că nu ajung să dea cu subsemnatul la Parchet atunci când sunt de acord să ofere bani necuvenţi cadrelor medicale, pacienţii au o singură opţiune. „Pentru a opera cauza de nepedepsire specifică unora dintre infracţiunile de corupţie, trebuie ca mituitorul sau cumpărătorul de influenţă să denunţe faptele, cu îndeplinirea condiţiilor instituţiei denunţului, înainte ca organele de urmărire penală să se fi sesizat cu privire la faptele denunţate“, ne-a explicat avocatul Olivian Moroşanu, din cadrul Baroului Iaşi. Cu alte cuvinte, în cazul pacienţilor lui Bitere ce au fost puşi sub acuzare, aceştia i-au oferit bani în timp ce acesta era în vizorul autorităţilor, surse judiciare precizând că în acest caz s-au folosit inclusiv tehnici de supraveghere a doctorului. 

 

 

Eliberat din arest preventiv, medicul Bitere nu are voie să iasă din vila sa de pe strada Stejar – Tătăraşi, dar nici să ia legătura cu foştii săi pacienţi sau alţi martori din dosar. În documentul prin care, în iulie, s-a dispus măsura arestului preventiv pe numele său, procurorii arătau că „inculpatul a înţeles să exercite prerogativele cu care a fost învestit de către autorităţile statului în vederea realizării de foloase pentru sine“.

O primă faptă imputată medicului ieşean datează din octombrie 2016, atunci când Bitere ar fi pretins de la pacientul S.D.I. suma de 7.000 de lei în vederea efectuării unei intervenţii chirurgicale. Procurorii spun că pacientul nu a putut obţine această sumă, aşa că i-a oferit chirurgului, printr-un intermediar, „doar“ 4.000 de lei. Pe 6 iunie, chirurgul ar fi cerut tot 1.500 de euro, însă de această dată de la o pacientă şi fiica acesteia. La doar câteva zile, procurorii spun că, pentru o simplă consultaţie, doctorul a primit 100 de euro de la fiica unei paciente. Pe 15 iunie, Eugen Bitere ar fi pretins 1.500 de euro de la un pacient, primind efectiv suma de 1.300 de euro. 

 

După ce au adunat probe despre toate aceste fapte, procurorii au efectuat percheziţii atât acasă la medicul Bitere, cât şi la biroul acestuia de la spital, unde au descoperit o mică avere. Medicul avea acasă 23.500 de euro, 1.250 de dolari şi 3.500 de lei. „În cauză, cercetările continuă pentru stabilirea întregii activităţi infracţio­nale“, au transmis reprezentanţii Parchetului. Medicul Eugen Bitere este soţul fostului procuror Monica Bitere, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, în prezent pensionat. 

 

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în 2014 de Confido, doi din trei români acordaseră, în lunile dinainte de completarea chestionarului, cadouri sau mită cadrelor medicale. Aceiaşi au acordat măcar o dată în viaţă mită sau cadouri cadrelor medicale.