Milionarul ieşean Constantin Comănescu a primit o lovitură dură din partea creditorilor celor mai importante companii ale sale, care se află în acest moment la un pas de faliment, având datorii de 286 milioane lei. Săptămâna trecută, creditorii firmelor Remat şi Com Beton au decis în procente covârşitoare să respingă planurile de reorganizare propuse de omul de afaceri pentru a-şi salva cele două companii care până în 2014 aveau cifre de afaceri şi de 100 de milioane de euro. Pe data de 26 aprilie, s-au întâlnit creditorii cu drept de vot ai companiei Com Beton care au respins planul de reorganizare în proporţie de circa 75%, iar a doua zi peste 91% din masa credală cu drept de vot a firmei Remat a respins planul de reorganizare. „Duşmanii” principali ai lui Constantin Comănescu s-au arătat a fi instituţiile bancare, care au fost nemulţumite de sumele pe care le-ar fi recuperat prin implementarea planurilor propuse de omul de afaceri.

Cum să pierzi 5 milioane de dolari în două luni

Compania Remat a fost înfiinţată de Comănescu în 1991 şi în iunie 2014, când a intrat în concordat preventiv, avea 28 de centre de prelucrare a fierului vechi. Potrivit planului, centrul activ de reciclare de la Iaşi are o capacitate de prelucrare şi procesare materiale reciclabile de 40.000 tone /lună, însă în prezent procesează doar 5.000 de tone, planul fiind de a creşte cantitatea la măcar 10.000 de tone. Insolvenţa l-a obligat pe Comănescu să închidă 21 de centre de colectare, iar 8 din acestea au fost ulterior închiriate către foşti angajaţi. Omul de afaceri pune declinul întregului grup de firme pe seama evoluţiei schimbului valutar, care l-a îndatorat neaşteptat de mult faţă de bănci. „Din calculele noastre rezultă că în perioada 2008 – 2014, grupul de firme, în special Com Beton şi Remat, a plătit dobânzi, comisioane şi rate de aproximativ 16 milioane de euro, reprezentând aproape 85% din suma totală creditată. Această situaţie, începută în 2009, s-a menţinut şi la data deschiderii procedurii de insolvenţă a societăţii noastre, afectând gradul de îndatorare atât al societăţii, cât şi al întregului grup de firme”, a scris Comănescu în planul de reorganizare a firmei Remat.

În plus, începând cu august 2008, preţul la materia primă colectată a scăzut de la 550 – 580 dolari la 150 – 180 dolari în doar două luni şi i-a scăzut valoarea stocurilor cu 5 milioane dolari. Potrivit planului de reorganizare, la finalul lunii ianuarie 2016, Remat avea datorii de peste 95 milioane lei (n.r. – în tabelul creditorilor sunt acceptate la masa credală sume de circa 150 milioane lei, însă creditori sunt şi Comănescu sau firme ale sale) şi omul de afaceri susţine că s-ar acoperi în procent mai mare masa credală faţă de varianta falimentului, deoarece la vânzarea activelor se adaugă profitul obţinut din activitate. Concret, o vânzare forţată a patrimoniului Remat  ar aduce în conturi 34 milioane lei, în timp ce prin planul de plăţi se propune distribuirea a peste 40,5 milioane lei către creditori, în orice caz fiind vorba despre mai puţin de jumătate din datoriile totale. Din plan reiese că omul de afaceri vrea să achite în procent de 100% creanţele garantate deţinute de bănci, însă această promisiune nu a fost de ajuns pentru a aproba planul. Următorul termen de la Tribunalul Iaşi când se va discuta despre problema implementării planului este pe 14 iunie.

"Ziua Copilului", ultima zi din viaţa Com Beton?

De partea cealaltă, compania de construcţii Com Beton, înfiinţată în 1994, a intrat în insolvenţă la sfârşitul anului 2014, la cererea creditorului Banca Comercială Română. De fapt, în primă fază, BCR a obţinut executarea silită a firmei Remat în iunie 2014, când conturile i-au fost blocate, iar Com Beton fiind co-debitor a fost afectată (n.r. – Remat este acţionarul majoritar al firmei Com Beton). La finalul anului 2015, firma avea datorii totale de circa 40 milioane lei şi, după pierderile din 2014, a obţinut anul trecut un profit de 394.000 lei. Prin plan, Comănescu spune că ar putea achita creanţe de peste 80 milioane lei din vânzare de active şi activitatea desfăşurată, în timp ce în cazul unei vânzări forţate s-ar obţine doar suma de 69,5 milioane lei, sumă care ar putea scădea dacă sunt luate în calcul onorariile lichidatorului şi perioada îndelungată de valorificare. Conform tabelului definitiv de creanţe, Com Beton are de restituit tuturor creditori circa 136 milioane lei, iar din planul de reorganizare reiese faptul că dacă nu ar intra în faliment, s-ar plătit toate creanţele garantate, bugetare şi salariale. În cazul Com Beton, judecătorii se vor pronunţa pe 1 iunie în privinţa intrării în faliment.