Situaţia financiară depusă de instituţie arată un alt aspect interesant: excedentul provine din activităţile fără scop patrimonial, adică banii din donaţii, asistenţă socială etc, şi nu din activitatea economică – tipăriri de carte, vânzări de obiecte religioase, agricultură şi altele. De obicei, aceste activităţi sunt aducătoare de pierderi şi sunt acoperite de activitatea economică, însă în 2014 sumele cele mai improtante au venit din această activitate. Din bilanţul contabil aferent anului 2014, rezultă că reprezentanţii MMB şi-au propus să obţină din activităţile fără scop patrimonial 7,6 milioane lei şi să cheltuie pentru acelaşi tip de activităţi peste 10,8 milioane lei, de aici rezultând un deficit de 3,2 milioane lei. Totuşi, MMB a obţinut venituri mai mari decât previziunile cu 2,1 milioane lei şi a cheltuit cu peste un milion mai puţin, astfel că a rezultat un excedent de 640.000 lei. În ceea ce priveşte activitatea economică, MMB a avut venituri de 43,8 milioane lei, mai mici cu 300.000 lei, şi un profit de 6,3 milioane lei, deşi prevederile erau de 8,5 milioane lei. Totuşi, când au tras linie, reprezentanţii MMB au constatat că planurile iniţiale, de a avea un excedent la finalul anului 2014 de 5,25 milioane lei, au dat greş, dar în sens pozitiv, deoarece excedentul s-a apropiat de suma de şapte milioane lei.

 

 

Chiar dacă an de an MMB înregistrează performanţe economice pe care nu foarte multe companii ieşene reuşesc să le atingă, reprezentanţii instituţiei spun că în acest caz noţiunea de „profit” nu are acelaşi înţeles. „Nu putem spune că am înregistrat profit, deoarece acesta nu este impozitat. Statul ne permite această facilitate doar cu obligaţia de a redistribui excedentul obţinut într-un an în bugetul pe anul următor. În special, excedentul este cheltuit în totalitate pe activităţi filantropice. Aceşti bani provin, în mare parte, din donaţii”, a explicat părintele Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al MMB, într-o discuţie anterioară pe acest subiect.

 

Din 2008, anul începerii crizei economice şi al preluării frâielor MMB de către ÎPS Teofan, în fiecare an prevederile anuale legate de profit au fost depăşite, o posibilă lecţie de afaceri pentru mulţi manageri locali. Astfel, în 2008 la prevederi de 5,7 milioane lei, MMB a obţinut un excedent de 8,6 milioane lei, în 2009 raportul a fost de 3,4 milioane lei la 10,1 milioane lei, în timp ce în 2010, deşi erau preconizate pierderi de un milion, anul s-a terminat cu un plus de 4,7 milioane lei. În următorii doi ani, efectele crizei s-au simţit într-o mică măsură şi în rezultatele MMB, entitatea obţinând profituri de 1,86 milioane lei (prevederile fiind de 1,83 milioane lei), respectiv 4,2 milioane lei (la prevederi de 4 milioane lei). Coroborând toate aceste date, se poate constata o revenire pe plan economic a MMB la nivelul anilor dinainte de criză, din moment ce profitul a urcat faţă de 2012 cu două milioane lei.  În 2013, MMB a avut venituri cu o valoare apropiată celor din 2014, de 50,8 milioane lei, şi un excedent de 6,2 milioane lei, deşi prevederile arătau un profit de doar 3,8 milioane lei. Printre cele mai cunoscute afaceri ale Mitropoliei se numără Spitalul Providenţa, Şcoala Varlaam Mitropolitul, Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Centrul de Conferinţe Providenţa sau Magazinul MMB şi, foarte important, exploatarea terenurilor agricole ale unităţii.