Specialiştii de la “Cuza” le dau peste cap politicienilor cu proiectul reîmpărţirii ţării

De Cătălin HOPULELE

duminică, 26 ianuarie 2014, 02:50

7 MIN

Specialiştii de la “Cuza” le dau peste cap politicienilor cu proiectul reîmpărţirii ţării

Un document obţinut în exclusivitate de „Ziarul de Iaşi” arată că proiectul regionalizării nu ar avea în prezent nici un temei. Aşa reiese dintr-un proiect de cercetare realizat de cercetători de la Universitatea „Al.I. Cuza”. „Acesta incumbă următoarele riscuri: apariţia fenomenului de corupţie la nivel regional şi a unor feude regionale, înfiinţarea unor noi instituţii numai pentru a face loc clientelei de partid”, arată coordonatorul cercetării. Și totuşi, în cazul în care politica ar învinge raţiunea şi regionalizarea va fi realizată, capitala Regiunii de Nord-Est ar trebui să fie stabilită la Iaşi. Cercetătorii îşi motivează alegerea prin forţa de atracţie a oraşului, prin serviciile oferite şi calitatea lor, dar şi prin distanţa parcursă pentru accesarea lor.

Un grup de 20 de cercetători de la Centrul de Studii Europene al Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi, coordonaţi de prof.dr. Gabriela Carmen Pascariu, director al CSE, au realizat un incitant şi laborios proiect de cercetare, din care reiese că nu există niciun temei pentru realizarea procesului de regionalizare a României. În schiţa proiectului, care nu a fost încă publicat, dar a fost obţinut în exclusivitate de către „Ziarul de Iaşi“, se explică faptul că regionalizarea făcută fără o justificare reală poate fi un proces pripit. „Şi prost fundamentat. Acesta incumbă următoarele riscuri: apariţia fenomenului de corupţie la nivel regional şi al unor feude regionale, înfiinţarea unor noi instituţii numai pentru a face loc clientelei de partid, crearea unui clientelism regional, apariţia disparităţilor regionale şi a decalajelor între zonele de dezvoltare sau între judeţele aceleiaşi regiuni, sau accentuarea disputelor pe criterii etnice“, a declarat prof.dr. Gabriela Carmen Pascariu. Aceştia au preluat primul model al regionalizării propus de către Guvern, care conţine zece unităţi teritorial-administrative, iar Iaşul face parte din cea de Nord-Est.

Tradiţia duce mai degrabă spre centralizare

Cercetarea realizată este una multidisciplinară, iar cercetătorii au abordat subiectul din mai multe perspective, atât cea istorică, culturală, etnică, teritorială, instituţională, cât şi cea istorică. La nici unul dintre aceste capitole, regionalizarea nu s-a dovedit a fi un proces care să se justifice. Spre exemplu, unul dintre cele mai importante puncte de vedere pentru susţinerea proiectului a fost cel istoric, al regiunilor tradiţionale. Cercetătorii de la CSE au determinat însă că acest argument istoric al provinciilor regionale, precum Crişana sau Maramureş, s-a dovedit a fi „fără existenţe şi individualizare prea mare, atât istorică, cât şi concretă“. De fapt, perspectiva istorică poate chiar dăuna integrităţii teritoriale a ţării. „Orice accent ascuţit pus din această perspectivă riscă permanent să capete conotaţii periculoase, eventual utilizate de neprietenii României. Experienţa istorică cu adevărat relevantă este cea din perioada 1859-1989, când evoluţiile n-au fost în direcţia regionalizării, ci dimpotrivă, în cea a centralizării“, se precizează în document. Iar concluzia capitolului privind tradiţia precizează că orice proiect de regionalizare „actual, dacă este nevoie de aşa ceva, nu poate fi întemeiat în cazul României pe argumente istorice, în sensul unei tradiţii regionale. Pentru România, regionalizarea credem că trebuie considerată un nou start, care să centreze discuţia pe viitor, pe tipul de construcţie socială pe care o dorim, şi nu pe trecut.“

„Este doar un pretext politic“

Cel de-al doilea argument principal pe care vicepremierul Liviu Dragnea l-a adus când a prezentat proiectul este cel al atragerii mai uşoare şi în număr mai mare a fondurilor europene. Acesta însă este considerat a fi doar un pretext pentru a „vinde proiectul politic“, în viziunea prof.dr. Gabriela Carmen Pascariu. „Menţinerea actualelor regiuni ar avea cel mai mic cost de oportunitate. În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor, problema nu este împărţirea regională, ci blocajul nesfârşit care are loc la autorităţile de management. Este o falsă problemă cea a absorbţiei şi a eficientizării acesteia. Nimic nu ne-a împiedicat să folosim banii până acum decât incompetenţa autorităţilor de management şi a instituţiilor de evaluare“, a apreciat coordonatoarea echipei de cercetare. De altfel, echipa a realizat şi o analiză detaliată din punct de vedere economic al regiunilor noi obţinute şi a determinat că puterea economică a unităţilor noi create ar fi cu mult sub media europeană şi printre ultimele chiar din UE. Doar valoarea PIB a regiunii Bucureşti-Ilfov ar fi singura care să depăşească media UE la nivel de regiuni, restul unităţilor fiind sub 75% din media aceasta. Mai mult, cercetătorii au determinat că prin finalizarea acestui proiect s-ar crea decalaje imense între regiunile care se doresc a fi construite. Spre exemplu, aceeaşi regiune Bucureşti-Ilfov ar avea un PIB de 4 ori mai mare decât regiunea Nord-Est, din care ar urma să facă parte şi Iaşul, „ceea ce evidenţiază disparităţile puternice existente la nivel interregional. Dacă ar fi să face un top 10 al celor mai sărace versus cele mai dezvoltate regiuni din UE, s-ar constata că patru dintre cele opt sunt încadrate în topul celor mai sărace regiuni (Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est şi Sud Muntenia)“, se mai precizează în document. De altfel, regiunea Nord-Est, în care se află şi judeţul Iaşi, ar fi astfel pe locul al II-lea în topul celor mai sărace regiuni din UE, fiind devansată doar de regiunea Severozapaden din Bulgaria (nord-vest). „Din punct de vedere economic, regiunile pot fi conturate în varii modele, în nenumărate variante. Ideea este ce câştigi, care este costul de oportunitate? Din schimbările acestea, în contextul actual, noi nu câştigăm realmente nimic, fiindcă nu mărimea, conturul şi dimensiunile împiedică dezvoltarea, iar a pune problema redefinirii dimensiunii regiunilor nu poate avea nici un argument în spate“, a adăugat prof.dr. Gabriela Carmen Pascariu.

Iaşul, cel mai potrivit pentru a fi capitală

Pornind însă de la presupunerea că regionalizarea va fi dusă până la capăt în forma prezentată iniţial, cercetătorii ieşeni au realizat şi un clasament al oraşelor din Moldova, pentru a determina căruia dintre acestea i se pretează cel mai bine titulatura de capitală regională. În primă fază s-au determinat oraşele care sunt cel mai bine interconectate cu restul regiunii, candidaţii rămaşi în cursă fiind Suceava, Piatra-Neamţ, Iaşi şi Bacău. Asupra acestora s-au efectuat o serie de analize, atât din punctul de vedere al accesului, cât şi al „capacităţii de difuzie a inovaţiei în teritoriu“. S-au determinat patru criterii, – reţeaua de aşezări, dimensiunea reticulară, dezvoltarea comunitară şi poziţionarea -, Iaşul obţinând 18 din totalul de 20 de puncte care puteau fi maximum oferite. Pe locul al doilea, cercetătorii au plasat Suceava, la mare distanţă, cu 10 puncte. Mai departe, aceştia au analizat o serie de factori, unii concreţi, de la PIB, la variaţia acestuia între 2008-2013, salariul mediu net, rata şomajului sau infrastructură, până la unii mai generali, precum tradiţia, acceptabilitatea politică sau capacitatea de inovare. La cele mai multe dintre aceste valori, Iaşul a fost primul, cercetătorii concluzionând că Iaşul are o „forţă de atracţie superioară la nivelul Regiunii Nord-Est, determinată de tipurile de servicii oferite, de calitate acestora, dar şi de distanţa reală parcursă pentru a accesa aceste servicii“.