Caută 
3 MIN
Fiecare dintre noi se poate intreba cum se face ca o putere care e atit de ezitanta in perioada de criza internationala, pregatind-o cu masuri aberante (sa nu uitam, doar ca exemplu, acel blestemat de impozit forfetar care a distrus o sumedenie de firme mici), care apoi ia alte masuri ce afecteaza teribil buzunarele votantilor, inca vorbeste, destul de sigura pe sine, despre recistigarea alegerilor? Si nu vorbeste degeaba. Puterea inghesuita in jurul lui Traian Basescu, in ciuda sondajelor, pe care oricum nimeni nu mai da doi bani, chiar are toate motivele sa-si faca diverse calcule pentru a ramine si dupa viitoarele alegeri o putere. Iar aici, oricit si-ar freca miinile niste comentatori de presa vesnic entuziasti, meritul „genialului strateg" Traian Basescu nu e nici pe departe atit de mare.
Pina la urma, reducind la citeva tuse dintr-o schema, care ar fi miscarile genialoide ale detinatorului puterii in Romania? Faptul ca hohoteste carismatic catre popor din cind in cind? S-a cam diluat efectul. Faptul ca D.N.A.-ul continua, chiar intensificindu-le, show-urile de televiziune? Omul de rind nu mai are incredere. Faptul ca a binecuvintat infiintarea unui partid de stinga, U.N.P.R.-ul, vreo doua de semi-dreapta sau semi-stinga, populist-extremiste, adica Partidul Noua Generatie sau, mai nou, Partidul Poporului? Ar fi ceva, dar ramine de vazut. Faptul ca acapareaza si ideea de societate civila, vinturind platforme ale Miscarii Populare sau ale vreunei Noi Republici? Prea putin, prea multe semne de intrebare. Oricum, greu de numit miscari de geniu. Chiar de se vor dovedi reusite, nu-s nicidecum originale: Ion Iliescu e inventatorul acestor „scheme" in spatiul carpato-danubiano-pontic.
Explicatia e totusi in alta parte, nicidecum in mintea buna de uluit naivii a presedintelui actual. Explicatia o gasim in strutocamila numita U.S.L., adica in ceea ce ne-am obisnuit sa numim opozitie. U.S.L. este o greseala enorma inca de la ideea infiintarii, caci nu are deloc efectul de Conventie Democratica sau de Alianta Dreptate si Adevar. Acele grupari politice erau asimilate de oameni ca forte care se opun moral (venind dintr-o zona mai curata) unei dominatii politice a P.S.D.-ului. Acum, U.S.L. nu e decit o copie indigesta a acelor actiuni, ridicola chiar prin faptul ca include P.S.D.-ul, cel pe care publicul se obisnuise sa-l vada ca putere impotriva careia astfel de uniuni lupta. Nimic relevant, nimic moral in aceasta combinatie de forte politice. Cu atit mai putin cu cit ea a inclus si Partidul Conservator.
Dar cea mai mare problema a U.S.L.-ului ramine totusi aceea ca cele doua mari partide care o compun, P.N.L. si P.S.D., se afla (ambele!) intr-o perioada in care sint conduse de doi oameni ce nu au o reala autoritate morala nici macar acolo, in interiorul partidelor proprii. Crin Antonescu nu si-a consolidat puterea, precum predecesorii sai din fruntea P.N.L., convingind oamenii, ci indepartindu-si contestatarii si ajungind sa conduca discretionar, cu suportul unei gasti. Iata ca, mai nou, si liderul conjunctural Victor Ponta incearca aceeasi formula, de vreme ce n-a reusit sa cistige respectul celorlalti oameni importanti din P.S.D.
S-ar putea ca apropierea alegerilor sa-i ajute pe cei doi. E prea tirziu ca P.N.L.-ul si P.S.D.-ul sa-si permita framintari interne care sa aiba drept rezultat debarcarea de la conducere a liderilor actuali. Chiar si Victor Ponta, care, in lupta sa cu Mircea Geoana, pare acum incoltit inclusiv de doi oameni „grei" ce i-au dat binecuvintarea, Ion Iliescu si Adrian Nastase, va scapa probabil cu bine din aceasta incercare. Interesul electoral e mai presus de aversiunile interne, vizibile deja de la distanta. As paria chiar ca si U.S.L.-ul, caruia multi ii cinta prohodul, va rezista. Acum boacana e facuta. S-o desfaci atit de tirziu se numeste sinucidere politica.
Insa framintarile interne din P.S.D. si P.N.L. stirnesc hohote satisfacute dincolo. Caci dispretul unor oameni importanti din aceste partide fata de alti oameni importanti din aceleasi partide deja trece de ecranul televizorului si ajunge la electorat. Care electorat n-o sa gindeasca automat ca Traian Basescu e genial, iar oamenii pastoriti de el merita votati. Insa se va gindi macar de doua ori in ziua votului daca merita sa iasa din casa au ba. Un talisman, iata, poate avea si efectul asta. Si nu tine in nici un fel de superstitii.
