Caută 
4 MIN
Acestea sunt adresate public de sindicaliştii USLIP Iaşi şi privesc nelămuririle specifice acestei perioade.
Sindicatele profesorilor din Iaşi au transmis la finalul săptămânii trecute un set de 12 întrebări cu privire la soarta învăţământului românesc din această perioadă şi modurile în care Ministrul Educaţiei intenţionează să rezolve problemele prezentate de către reprezentanţii profesorilor. Acest nou set de întrebări vine după ce, pe 27 aprilie, Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi (USLIP Iaşi) a adresat un set de 15 întrebări Administraţiei Prezidenţiale, care le-a redirecţionat către MEC şi care trebuia să dea un răspuns. Astfel, prin acest nou set de întrebări, USLIP Iaşi îşi arată atât nemulţumirea cu privire la faptul că, deşi au trecut două săptămâni, nu a primit răspuns la cele 15 probleme ridicate de sindicat, dar prezită şi alte probleme pe care le întâmpină învăţământul românesc în urma deciziilor luate de MEC.
Astfel, sindicatele ieşene o întreabă pe ministrul Monica Anisie cum vor reuşi profesorii şi personalul şcolii să organizeze elevii în grupe de câte 10, din 20 în 20 de minute, pentru a intra în şcoală, în cazul elevilor din an terminal care se vor mai întoarce la ore pentru două săptămâni. Mai ales în situaţia şcolilor mari, cu mai multe clase. Astfel, USLIP Iaşi precizează că, în anumite cazuri, intervalul de la o primă grupă de 10 elevi şi până la ultima grupă ar fi de până la 10 ore, în cazul unor şcoli.
Cu masca pe faţă ore întregi?
Reprezentanţii profesorilor ieşeni sunt nemulţumiţi şi în privinţa menţiunii ministrului Monica Anisie cu privire la faptul că „elevii se vor spăla pe mâini imediat după intrarea în şcoală“, în condiţiile în care în multe şcoli nu există apă curentă, dar sunt îngrijoraţi şi cu privire la faptul că elevii şi profesorii ar trebui să reziste cu masca pe faţă minimum două ore şi jumătate.
O altă problemă subliniată de USLIP Iaşi este legată de triajul elevilor care ar trebui realizat la intrarea în şcoală. Sindicatul ieşean afirmă că ar fi nevoie de aproximativ 10.000 de persoane care să fie implicat în acest demers, în condiţiile în care sunt localităţi fără medici sau există un singur medic pentru mai multe localităţi.
USLIP Iaşi îşi arată îngrijorarea şi cu privire la elevii care nu vor putea participa, din lipsă de mijloace tehnice, la pregătirea din luna iunie şi, în acest context, întreabă profesorii ieşeni, care este gradul e promovare estimat.
USLIP Iaşi prezintă şi problema posibilei existenţe a unor elevi sau profesori asimptomatici care ar reveni în colectiv.
În final, USLIP Iaşi aşteaptă răspuns şi cu privire la afirmaţia ministrului Monica Anisie, care afirma că e posibil ca proba de aptitudini pentru Bacalaureat să fie susţinută online. Astfel, profesorii ieşeni doresc să ştie ce vor face elevii care nu au internet sau dispozitivele necesare şi, în cazul în care acestea vor fi oferite de către minister, cum vor putea elevii să utilizeze aceste dispozitive în condiţiile în care unii nu au abilităţile necesare şi nu au folosit niciodată un astfel de device.
Cât de riguroase vor fi examenele?
De asemenea, preşedintele USLIP Iaşi, Laviniu Lăcustă, a ţinut să menţioneze că, deşi un examen riguros este de dorit, condiţiile actuale nu permit acest lucru.
„Doamnă Ministru, personal sunt adeptul examenelor riguroase din toate punctele de vedere. Am trecut prin treapta I, treapta a II-a, Bacalaureat, admiterea la facultate cu o concurenţă de 8 pe loc, examene serioase şi dificile în facultate, licenţă, titularizare şi grade didactice. Absolut toate au avut gradul lor de dificultate şi rigurozitate. În acest moment apreciez însă că examenele scrise nu vor fi nici riguroase, nici obiective şi cel mai important, am convingerea că nu pot fi organizate în regim de siguranţă din perspectiva sănătăţii“, precizează preşedintele USLIP Iaşi.
Laviniu Lăcustă prezintă în acest context şi un sondaj realizat pe pagina de Facebook a instituţiei pe care o conduce, sondaj care menţionează că, din cele 18.500 de voturi, 66% din cei chestionaţi consideră că cea mai dorită soluţie este cea a echivalării examenelor cu anii de studii.
